Dialoguri virtuale / Să ne obișnuim cu BRICS (ultima parte)

Întrebare: BRICS a fost înființat ca platformă de cooperare economică, dar pentru a contesta Occidentul, trebuie să devină un bloc cu mai multe dimensiuni: o alianță politică, militară și economico-financiară, ceea ce este mult, mult mai dificil decât pare, din motive clare. China și India, de exemplu, cad rareori de acord în chestiuni cruciale, iar criteriile de extindere a Organizației sunt un astfel de exemplu.

India, Brazilia, chiar și Africa de Sud, ca să nu mai vorbim de cinci dintre cele șase state a căror candidatură a fost admisă la Johannesburg, nu sunt defavorabile cooperării cu Occidentul, unele dintre ele nu văd nici motive pentru care să denunțe acasă ordinea democratic-liberală.

Pentru aceste state, cooperarea în cadrul BRICS este complementară cooperării cu Occidentul, iar din punct de vedere politic, un mod de a declara că sunt capabile să treacă la acțiune pentru a provoca schimbările dorite în sistemul global actual: revizuirea componenței Consiliului de Securitate și a votului în acest consiliu, întărirea rolului ONU în lume, evoluția spre o lume multipolară etc.

Răspuns: Au mai depus candidaturi de aderare la BRICS alte 16 state: Africa – Algeria, Nigeria, Senegal; Asia – Bahrein, Bangladesh, Indonezia, Kuweit, Palestina, Thailanda, Vietnam; foste state URSS / membre CSI – Belarus, Kazahstan; America de Sud și Centrală – Bolivia, Cuba, Honduras, Venezuela. Pe lângă aceste state, care au exprimat deja o poziție oficială, și-au mai exprimat prezumabilul interes de aderare: Afganistanul, Angola, Republica Democratică Congo, Gabon, Guineea-Bissau, Mexic, Nicaragua, Pakistanul, Sudan, Siria, Tunisia, Turcia, Uganda, Uruguay și Zimbabwe.  

Întrebare: Deși țările africane își doresc un nou rol în lume pentru continentul lor și vor ca ordinea mondială să devină mai inclusivă, deocamdată cele mai multe rămân sceptice în privința soluției BRICS; doar trei vor fi membre ale Organizației și alte trei au depus candidaturi ferme de aderare, în speranța că vor întruni criteriile de aderare. Cochetează cu ideea aderării încă opt state africane; potențial 15 state din 54. La fel, America de Sud cu potențial 8 state din 20 devenind membre BRICS.

Răspuns: Pe măsură ce BRICS va înainta pas cu pas către un obiectiv care fi și el redefinit față de cel din 2005 – pe când BRICS era doar RIC -, odată ce componența Organizației se va lărgi, se va pune tot mai acut o întrebare: confruntarea de bloc va pulveriza ordinea globală sau o va redesena prin negocieri? Un răspuns este dificil de creionat acum, dar ținând cont de leadership, pare că avansăm spre o confruntare, o temere exprimată de mulți observatori și oameni politici.

În cel mult două decenii problema se va pune acut, evenimentele se vor precipita probabil și nu știm dacă atunci se va mai găsi cineva, vreun lider politic important la nivel global, care să se uite înapoi și să admită că se putea și altfel, că o confruntare nu este aduce cartea câștigătoare și nici inevitabilă nu este.