Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale. Să fim cumpătați (III)
Întrebare: COVID-19 a devenit un laitmotiv al anului 2020. Influența lui este de netăgăduit nu numai sub aspect economic, ci și al factorului psihologic atât de influent în mecanismele generale ale vieții!?
Răspuns: „Evaluările asupra impactului COVID-19 arată o creștere substanțială a ponderii populației la risc de sărăcie în aprilie 2020, deoarece oportunitățile pe zona veniturilor pentru muncitorii săraci sau aproape săraci au scăzut și aproape o treime din gospodării au raportat scăderi ale veniturilor”, spun reprezentanți ai Băncii Mondiale.
Î.: În vară, a apărut o stare de bine datorită reducerii numărului de infectări. Dar nu a durat mult. A venit al doilea val de infectări. Sărăcirea populației a continuat!?
R.: Pe măsură ce muncitorii inactivi temporar s-au întors la muncă, ponderea gospodăriilor care raportează venituri mai mici față de perioada pre-COVID-19 a scăzut puțin sub 20%, impactul asupra veniturilor fiind resimțit în gospodării, atât în cele sărace, cât și în cele care o duc bine.
Î.: În toată lumea se constată o contracție a activității economice. Lanțul logistic a fost nu numai întrerupt, ci chiar rupt. Toată lumea speră. Previziunile ce spun?
R.: Economia este de așteptat să se contracte cu 5,7 la sută în 2020. Severitatea recesiunii și magnitudinea revenirii din 2021 depinde de evoluția crizei din sănătate și de politicile de răspuns, de impactul stimulentelor economice naționale și de cele urmărite la nivel european. Instituția estimează o creștere de 4,9 la sută în 2021.
Î.: S-a creat o marotă despre posibilitățile de finanțare viitoare. Chiar așa o fi?
R.: România este de așteptat să primească 79,9 miliarde de euro de la EU până în 2027. Această sumă va fi primită prin fondurile europene 2021-2027 (49,5 miliarde de euro) și prin planul de recuperare (30,4 miliarde de euro). Deci, depinde de noi. De capacitatea noastră de absorbție, care până acum nu ne-a fost de foarte mare folos.
Î.: Soldul fiscal al unei țări se măsoară prin veniturile guvernului său față de cheltuielile sale într-un anumit exercițiu financiar. Deficitul fiscal, condiția în care cheltuielile guvernului își depășesc veniturile într-un an, este diferența dintre cele două. Deficitul fiscal este calculat atât în termeni absoluți, cât și ca procent din produsul intern brut (PIB) al țării. Cum stăm și cum vom sta?
R.: Deficitul fiscal este de așteptat să ajungă la circa 9 la sută din PIB în 2020. Pentru 2021, estimează 6,3 la sută.