Dialoguri virtuale. Să fim cumpătați (II)

Întrebare: Analiza lor, în detaliu, face trimiteri la indicatori sintetici care este bine să-i analizăm?

Răspuns: Foarte pe scurt, cifrele și motivațiile rezultatelor sunt:
- Deficit bugetar estimat la 6,3 la sută în 2021;
- Creșterea deficitului va împinge datoria publică la 45,1 la sută din PIB în 2020 și la 47,7 la sută în 2021;
- Sărăcia este de așteptat să crească din cauza: pandemiei interne, anului agricol sărac și a veniturilor scăzute din remitențe;
- Creșterea de 40 la sută a pensiilor va avea impact asupra stabilității econo­mice, în timp ce, pe termen scurt, va duce la scăderea ratingului de țară;
- Un risc adițional vine din absorbția istorică slabă a fondurilor europene;
- Economia este de așteptat să se contracte cu 5,7 la sută în 2020 și să aibă loc o creștere cu 4,9 la sută în 2021.
Le-au cam nimerit pe toate, cu excepția ratingului de țară, care s-a păstrat la nivelul de până acuma. Ceea ce înseamnă: „împrumutați-vă români, dar sunteți o țară cu risc ridicat, deci banii primiți vor fi la fel de scumpi ca aceia de până acum”.
Î.: S-a făcut și o anamneză a întregului an? Cum arată?
R.: „Economia s-a contractat cu 4,7 la sută în primul semestru, condusă de un declin de 10,5 la sută, în cel de-al doilea trimestru. Pe partea de cerere, exporturile de bunuri și servicii au scăzut cu 15,1 la sută în primul semestru, pe măsură ce partenerii comerciali europeni au fost afectați semnificativ de criză. Importul s-a contractat mai puțin decât exporturile (9,4) la sută, ceea ce a dus la un deficit comercial în creștere cu 21 la sută în S1”, se arată în document.
Potrivit acestuia, veniturile din comerț și servicii au scăzut cu 17 la sută în S1, dar indicatorii arată spre un recul.
Î.: Piața muncii este un indicator nu numai economic, ci și social, prezintă, implicit, satisfacția sau insatisfacția populației cu reverberații profunde în mediul politic!?
R.:  Declinul brusc al productivității a dus la deteriorarea condițiilor din piața muncii, cu efect în special pentru tineri angajați și femei: locurile de muncă vacante au scăzut între trimestrul unu și al doilea, în timp ce rata șomajului a crescut la 5,4 la sută în iulie, de la 4,1 la sută în februarie. Pierderea locurilor de muncă și a veniturilor gospodăriilor au fost cauzate de șomajul tehnic, care a acoperit 1,3 milioane de beneficiari în timpul stării de urgență la un cost de aproximativ 370 de milioane euro (0,2 la sută din PIB).