Dialoguri virtuale / Riscul de tara si Romania

Intrebare: Ce este riscul de tara? Raspuns: Reprezinta probabilitatea pierderilor din activitati internationale, ca urmare a unor evenimente economice, sociale si politice specifice fiecarei tari in parte. Este perceput ca fiind un pericol la adresa economiei tarii respective, influentand platile acesteia. I.: Cate feluri de riscuri de tara sunt? R.: Riscul de tara se imparte in risc suveran si risc monetar. Prima categorie face referire la actiunile statului care impiedica onorarea obligatiilor externe, in timp ce riscul monetar este cauzat de schimbarea cursului monedei de contract sau de credit. I.: Care sunt factorii care genereaza riscul de tara? R.: Sunt cele care afecteaza profitabilitatea sau recuperarea investitiilor I.: In concret care sunt acestea? R.: Depinde de metoda folosita pentru calculul riscului. Pot fi: a) criterii politice: stabilitatea regimului, puterea militara, situarea intr-o zona de conflict, etc. b) criterii economice : structura exporturilor si a importurilor, rata de economisire, situatia sectorului bancar; c) criterii financiare : rezerve valutare/datorie externa; anuitati de rambursare ale datoriei/exporturi. I.: Cum se va monitoriza riscul de tara la nivel mondial si pentru Romania in anul 2011? R.: Se va urmarii evolutia datoriei private si a modului in care se realizeaza finantarea dezvoltarii economice. Unele companii de evaluare financiara avertizeaza ca printre riscurile de tara ce vor trebui monitorizate se numara continua tensiune legata de riscul datoriilor publice din zona euro cat si modalitatea finantarii cresterii economice din tarile aflate in curs de dezvoltare I.: Care sunt previziunile pentru economia mondiala? R.: Cresterea globala va incetini in 2011 la 3,4%, in comparatie cu 4% in 2010 I.: Cum se justifica aceasta previziune? R.: Prin efectele combinate ale reducerii datoriilor din sectorul privat, stabilirea de politici bugetare restrictive in Europa, posibila scumpire a materiilor prime si incetinirea cresterii comertului global. Stefan GONCZI