• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 07 Noiembrie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 14 Septembrie , 2018

Dialoguri virtuale / Quo vadis economie?

Întrebare: Criza asiatică din 1997-1999!!

Răspuns: Totul a început în Thailanda în iulie 1997, când moneda locală, bath-ul, s-a devalorizat masiv în momentul în care Guvernul a hotărât să lase cursul liber (până la momentul respectiv moneda era legată de dolar). Având şi o datorie externă uriaşă, Thailanda aproape că a intrat în faliment iar această criză s-a răspândit rapid în zonă, cuprinzând toată Asia de Sud-Est, inclusiv Japonia. Cele mai afectate ţări au fost Korea de Sud, Indonezia şi Thailanda, ţări care au fost ajutate de către FMI prin intermediul unui împrumut în valoare de $40 miliarde, alocat în special eforturilor de stabilizare a cursurilor valutare. Doi ani mai târziu, economiile din zonă au început să îşi revină.

Î.: Criza economica din Argentina - 1999-2002!!
R.: Această criză îşi are originea la începutul anilor ’80-’90, perioadă în care Argentina a trecut printr-o dictatură mili­tară, printr-un război cu Anglia (războiul insulelor Falklands), printr-o inflaţie galopantă care ajunsese la un nivel de 200 la sută pe lună (!!) în iulie 1989 şi în plus, datoria publică era la un nivel nesustenabil. În anul 1999, populaţia a început să îşi retragă masiv banii din bănci, să îi transforme în dolari, să îi transfere peste graniţă iar în momentul în care guvernul a îngheţat depozitele pentru un an, situaţia a degenerat în sensul că au avut loc revolte populare extrem de violente, oamenii îndreptându-şi furia spre bănci şi spre companiile americane şi europene care activau în Argentina. Dacă înainte de 1999 cursul valutar era fix (1 peso = 1 dolar), în momentul în care a fost liberalizat, moneda naţională s-a devalorizat de la 1/1 la 4/1. Situaţia s-a normalizat începând cu 2002/2003.

Î.: Se poate trage vreo concluzie din exemplele arătate?
R.: Merită să remarcăm densitatea crizelor financiare şi economice pe care le-a trecut omenirea în secolul trecut. Acestea s-au înteţit ca număr cu cât ne apropiem de finele secolului XX. Au fost afectate de conflagraţii majore doar de Primul Război Mondial. Rădăcina lor este aceeaşi, care poate concluziona că întregul edificiu financiar pe care se bazează economia mondială este pus sub semnul întrebării.

Î.: Şi ce va fi în secolul XXI?
R.: Deja am văzut în 2008 – 2009: o criză prelungită din care nu am scăpat nici acuma şi care pare să revină, identic ca la o boală a cărui diagnostic nu l-am găsit sau pe care nu ne convine să-l identificăm, fiind în fa­­voarea unora pe care dacă îi numim facem afirmaţii „incorecte politic”.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.