Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale. Politică economică șchioapă. Poate fi și mai rău?
(ultima parte)
Întrebare: Mergem la magazine sau în piețe și constatăm creșterea continuă a prețurilor în condițiile menținerii veniturilor la nivelele anterioare. Sunt semne de îngrijorare, iar semne de redresare nu se văd la „capătul tunelului”. Folosind argumentele tipic comuniste, „dar și la alții”, de data aceasta chiar este și „la alții”. Chiar și Banca Naționala a României a estimat greșit inflația. Cum se scuză?
Răspuns: „ În ceea ce privește evoluțiile viitoare, rata anuală a inflației va crește probabil mult mai pronunțat pe orizontul scurt de timp decât s-a anticipat în prognoza din luna august. Responsabile de înrăutățirea considerabilă a perspectivei apropiate a inflației continuă să fie șocurile adverse puternice pe partea ofertei, îndeosebi cele externe, al căror impact este însă potențat, pe plan intern, de liberalizarea în acest an a pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici”, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului. Un mic adaus: Liberalizarea pieței energiei a fost obligația noastră la aderarea în Uniunea Europeană. Trebuia făcută de mult. Ne place să uităm.
Î.: Arătam mai înainte de problemele balanței de plăți și se încearcă să se găsească soluții la această situație. Se pare că vom asista la o reîntoarcere a „ fiilor noștri rătăcitori”, la fel de săraci cum au plecat, dar batjocoriți de alții. Nici Banca Națională nu vine cu idei noi atâta timp cât spune...
R.: Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, cresc incertitudinile legate de capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor și programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seamă în contextul creșterii deosebit de ample a prețurilor energiei și a altor materii prime și bunuri intermediare, precum și al prelungirii problemelor de aprovizionare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme. Condițiile de pe piața muncii ar putea fi afectate și de extinderea digitalizării și automatizării pe plan intern, precum și de o creștere a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate.
Î.: Au fost în guvernul Cîțu lăudători care vorbeau de minunățiile guvernării, care se vedeau salvatorii României. Care este părerea Băncii Centrale?
R.: „Noile evaluări indică o încetinire a creșterii activității economice non-agricultură în semestrul doi 2021, inclusiv în raport cu previziunile anterioare, având în vedere și efectul de erodare exercitat asupra veniturilor populației și firmelor de scumpire a energiei, a combustibililor și a alimentelor. S-a constatat că, potrivit evoluțiilor recente ale indicatorilor relevanți, continuarea creșterii alerte în termeni anuali a economiei în trimestrul trei este susținută probabil doar de cererea internă – prioritar de consumul privat și, într-o mai mică măsură, de formarea brută de capital fix”. Adaug la aceasta că în Planul Național de Redresare și Reziliență România nu a introdus capitolul – Agricultură. Deci rămânem „cu ce ne-am înțeles”. Prin urmare, cu nimic.