Dialoguri virtuale. Politică economică șchioapă. Poate fi și mai rău?

(a doua parte)

Întrebare: De nenumărate ori în bugetul României s-au avut în vedere sumele atrase din fondurile europene. Cu  atât mai mult, acum, când se dă o importanță mare Mecanismului de Redresare și Reziliență, ce însumează zeci de miliarde de euro. Știm că de multe ori aceste sume au fost simple iluzii, fiind doar „atuuri” într-o luptă politică sterilă, cum este și de această dată. Membrii bordului Băncii Națioanale sunt preo­cupați de această temă și de această dată?
Răspuns:  „Un grad ridicat de incertitudine caracterizează însă și perspectiva absorbției fondurilor europene alocate României, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027 ”, au susținut membrii Consiliului European, evocând aprobarea de către CE a Planului național de redresare și reziliență, dar și pașii ce mai trebuie parcurși pentru începerea atragerii sumelor alocate, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.

Î.: Nu numai România, ci întreaga lume este bulversată de efectele coronavirusului și a derivatelor sale. România ocupă ultimele locuri din Uniunea Europeană  privind gradul de vaccinare. Este vina autorităților, a gradului de înțelegere a populației? Efectele se resimt nu numai în bilanțul sanitar, ci și în cel economic. Deci merită atenția Băncii Centrale a României?
R.: Sigur. Totodată, incertitudini și riscuri crescute generează noul val pandemic, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, evidențiind înrăutățirea accelerată a situației sanitare și nivelul foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, dar și gradul mai redus de severitate a restricțiilor probabil reinstituite, precum și capacitatea crescută de adaptare a firmelor și populației la cerințe de dis­tanțare socială.

Î.: Nu o ducem mai bine nici în domeniul balanței comerciale. Importăm mai mult decât exportăm. Nu prelucrăm suficient materia primă pe care o exportăm altora care se întorc plătind valoarea adăugată realizate în alte țări. Sunt situații care merită un studiu de caz când materia primă nici nu iese din țară, ci se prelucrează tot la noi, se etichetează sub numele unor firme străine și se vând amărâtului de român care habar nu are de aceste „matrapazlâcuri”. Să vedem cum stăm și în această privință?
R.: Soldul negativ al balanței comerciale și-a accentuat adâncirea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent a continuat să crească foarte alert, mărindu-se pe ansamblul semestrului unu 2021 cu peste 85 la sută față de perioada similară a anului trecut. Evoluțiile au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, inclusiv în con­dițiile scăderii semnificative a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu fluxuri de capital autonom în trimestrul doi.