• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 14 Noiembrie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 18 Martie , 2016

Dialoguri virtuale / Parcă se vede o luminiţă la capătul tunelului

Întrebare: Alături de problemele economice, sociale sau politice care agită lumea a apărut o altă angoasă – problema „Uber” ce a declanşat proteste în unele ţări din Europa şi Statele Unite ale Americii. În zona europeană a îmbrăcat forma protestelor naţionale iar în celelalte zone proteste locale.

Răspuns: Problema „Uber” este mai complexă, poate fi explicată numai dacă se înţelege noţiunea de „economie colaborativă” , sau cum spun anglo-saxoni: economia în comun (sharing economy), economie de la persoană la persoană („peer-to-peer” ori P2P), economie integrată (mesh economy) sau consum colaborativ.

 

Î.: Cine a definit prima oară acest fel de economie?

R.: Termenul de „The Mesh economy” a fost introdus de Lisa Gansky în „The Mesh: Why the Future of Business is Sharing”.

 

Î.: Care ar fi definiţia economiei colaborative?

R.: Economia colaborativă este un sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice şi umane şi cuprinde crearea, producerea, distribuţia, comerţul şi consumul de bunuri şi servicii de către persoane şi organizaţii, în mod comun.

 

Î.: Dacă am vorbi româneşte am găsi o definiţie mai inteligibilă?

R.: Se poate spune că la noi ar fi un fel de „clacă”, bineînţeles cu nuanţările cuvenite.

 

Î.: Ce a declanşat acest sistem?

R.: În primul rând dorinţa de economisire, de motivaţie pozitivă şi de utilizare eficientă a sistemelor informatice.

 

Î.: Care sunt formele de manifestare ale acestui sistem?

R.: Există într-o multitudine de forme care folosesc frecvent puterea calculatoarelor pentru a permite accesul la informaţie persoanelor, companiilor, organizaţiilor neguvernamentale şi guvernelor, care permite distribuirea, împărţirea şi refolosirea excesului de bunuri şi servicii.

 

Î.: Spre înţelegerea mai bună a fenomenului, vă rugăm să ne amintiţi resursele necesare realizării unui produs, serviciu sau informaţie, adică acele elemente constitutive care permit acestora să devină actori ai pieţii?!

R.: Fără cele patru categorii de resurse: umane, materiale, financiare şi informaţionale, indiferent cât ne-am strădui, nici un produs, serviciu sau informaţie nu se poate realiza. Străduiţi-vă să faceţi banala mămăligă, fără persoana care o face, fără făina de mălai, lingura, oala, foc, bani pentru aceste resurse şi ştiinţa de a face mămăliga nu ser poate realiza această mâncare. Se poate extrapola această analiză la fabricarea avioanelor, a realizărilor artistice sau la oricărei activităţi umane conştiente.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.