Dialoguri virtuale / Minunea economică din zilele noastre

Continuăm cu întrebările lui Roubini

2. În condiţiile unor canale de transmisie blocate către economia reală, chiar şi relaxarea cantitativă devine ineficientă. Canalul obligaţiunilor nu mai merge când randamentele sunt deja prea mici; canalul creditelor nu funcţionează când băncile tezaurizează lichidităţile şi viteza de rotaţie a banilor se prăbuşeşte.

Cei care îşi permit să se împrumute nu vor sau nu au nevoie, iar ceilalţi (firme puternic dependente de susţinerea financiară şi gospodăriile mai puţin solvabile) nu pot, din cauza disponibilităţii reduse de creditare.

Mai mult, canalul bursier de refacere a cotaţiilor după o relaxare cantitativă (prescurtată QE în engleză) va fi activ doar pe termen scurt, dacă reluarea creşterii întârzie să se materializeze.

Diminuarea ratelor reale de dobândă pe fondul unei relaxări cantitative cu final cunoscut riscă să ducă la o stopare a expectaţiilor privind inflaţia.

3. Pe canalul valutar, slăbirea implicată de QE este ineficientă dacă mai multe bănci centrale aplică această măsură simultan. Practic, efectul este un joc cu sumă nulă, deoarece cotaţiile monedelor nu pot să crească sau să scadă simultan. Ceea ce poate conduce la un soi de „război valutar”.

4. QE practicată în economiile avansate conduce la fluxuri de capital excesive către pieţele emergente. Acestea se văd puse într-o poziţie delicată. Sterilizarea influxului sporit de capital conduce la rate înalte de dobândă şi alimentează intrările. Dar nesterilizarea excesului din surse externe şi/sau reducerea ratelor de dobândă duce la o lichiditate excesivă, ce poate alimenta inflaţia internă şi bulele de credit.

Amânarea intervenţiilor şi permisivitatea faţă de aprecierea propriei valute erodează competitivitatea externă şi conduce spre deficite externe periculoase. Totuşi, impunerea unor restricţii în intrările de capital este dificilă şi, pe alocuri, incompletă. Controlul macroprudenţial asupra creşterii creditului este util, dar ineficient în stoparea bulelor de active, când ratele reduse ale dobânzilor stau la baza unei lichidităţi generoase.