Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale. Marea Resetare
(a șasea parte)
Întrebare: Am fost întrebat de mai multe ori despre impactul inteligenței artificiale în viitoarele relații economice și mai ales, sociale. Încerc să condensez ceea ce am afirmat!
Răspuns: Creşterea tensiunii sociale generate de dezvoltarea inteligenţei artificiale şi scăderea oportunităţilor de joburi pentru cei cu niveluri joase de calificare profesională, cu apariţia şomajuluişi a sărăciei în categoria celor slab educaţi, o problemă economică structurală care va deveni din ce în ce mai pregnantă spre sfârşitul deceniului (2030), odată ce milioane de locuri de muncă vor dispărea ca urmare a dezvoltării şi extinderii utilizării roboţilor în producţie şi servicii. Nu e greu de dedus că cei rămaşi pe dinafara noului model economic vor deveni ţinte facile ale discursului radical şi partidelor extremiste, de stânga (socialiste, anti-capitaliste) sau de dreapta (naţionaliste, anti-globaliste).
Î.: O problemă a viitorului este capacitatea de suportare de către europeni a valului de migranți. Este nu numai o problemă economică ci și cu puternic impact cultural?
R.: Tensiunea autohtoni-alogeni sau „nativismul”, un curent care va fi alimentat intens de reacţia de respingere a imigranţilor de către cei născuţi în ţările respective. Conflictul începe să fie deja resimţit în Marea Britanie, Olanda, Franţa, Germania, Belgia, Austria, Italia etc. Partidele de dreapta, naţionaliste şi xenofobe, au de câştigat de pe urma extinderii acestui fenomen, fiindcă vor atrage din ce în ce mai mulţi aderenţi cu tema anti-imigranţi şi a protecţionismului identităţii naţionale.
Î.: Lupta împotriva credinței, îndeosebi creștine, este o marotă a globaliștilor. Multe popoare europene își părăsesc cultura creștină, îmbuibați de încă, situația materială relativ bună, pe care o au!
R.: Tensiunea secular-religios, una din versiunile clivajului progresist-conservator pe care îl observăm deopotrivă în SUA dar şi în Europa, cu evoluţii şi specificuri diferite de la ţară la ţară (de la tema dreptului la avort la măsura în care Biserica trebuie să respecte sau nu legile date de autorităţile seculare). Ceea ce se observă este că tot ce ţine de religie începe să creeze reacţii emoţionale din ce în ce mai radicale, fie de aprobare, fie de respingere.