Dialoguri virtuale / Maramureşenii şi afacerile

Î.: În prezent, ce se cere pe piaţa muncii?

R.: Majoritatea locurilor de muncă cerute de angajatori se găsesc în sfera serviciilor, sunt locuri de muncă subcalificate sau cu semne de întrebare, unde între imoralitate şi legalitate este un pas mic. Se poate afirma că prin asemenea locuri de muncă economia noastră nu va înregistra creşteri. În multe cazuri, alţii produc şi noi devenim comercianţii produselor şi serviciilor realizate de ei. Doresc să dau câteva exemple de locuri de muncă oferite: Studio videochat în Anglia, caută fete sau cupluri; job part- time, prin contract de colaborare cu o firmă de brokeraj în asigurări; Firmă producătoare de bijuterii caută reprezentanţi vânzare pe bază de catalog: parteneriat în sistem MLM; bucătar, casier şi câte un post de inginer constructor şi electromecanic.

Î.: Vă rog să precizaţi cum arată în prezent structura economică a judeţului Maramureş.

R.: O treime din produsul nostru este reprezentat de mărfuri şi produse diverse ( merită de comentat acest subiect), o treime maşini şi echipamente, aproape 9% materii textile şi articole din acestea, 8% produse din lemn; 10% materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea, ceva peste 6% metale comune şi articole din acestea.

Î.: Cum poate fi caracterizata această structură economică?

R.: Comparativ cu perioade anterioare, se poate afirma că nici în prezent nu ne-am regăsit o identitate economică. Si acum se caută individual, fără un ajutor instituţional, pentru prea mulţi, căile de subzistenţă.

Î.: Cum stăm cu balanţa comercială a judeţului?

R.: Unii pot afirma că se stă foarte bine. Exportăm mai mult decât importăm. O analiză atentă atestă un subconsum. Dacă adăugăm la acest fapt că în multe cazuri importăm, ca să adăugăm la acest import o valoare nesemnificativă ca să exportăm ( fenomenul euroizării), arată o totală altă realitate.

Î.: Ştim că aţi făcut o analiză a gradului de implicare antreprenorială la nivelul judeţului.

R.: Se referă la apetenţa maramureşenilor de a face afaceri. Cu alte cuvinte, să nu stea cu mâna întinsă către stat sau către alţii şi să încerce să-şi câştige, cinstit, banii pentru traiul de fiecare zi şi, de ce nu, să-şi chivernisească siguranţa zilelor viitoare.