Curs valutar
Euro
Dolar american
Lira sterlină
Forint unguresc
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale / „Mâna invizibilă” funcţionează tot timpul
(prima parte)
Întrebare: Adam Smith (1723 - 1790) a fost un om politic şi filosof scoţian intrat în istorie ca economist. În secolul XXI, prinşi de febra căutărilor (majoritatea nu ştiu ce caută şi nici ce aşteaptă), de ce să ne preocupe teoriile vehiculate acum peste două sute de ani?
Răspuns: Merită, întrucât ideile valoroase stau la baza evoluţiei ulterioare a conceptelor actuale. Smith devine cel dintâi economist din istoria ştiinţei economice, cel care a întemeiat prima şcoală de economişti, cunoscută sub numele de şcoala clasică. Despre Adam Smith se poate afirma că este, în ciuda veacurilor trecute, mai tot timpul actual.
Î.: O scurtă prezentare a traseului profesional a lui Adam Smith ar putea lămuri motivele rămânerii în istorie ca economist şi nu ca om politic sau filosof?!
R.: Adam Smith urmează, încă de la vârsta de 15 ani, cursurile universităţii din Glasgow, ca student în filosofia moralei. Trei ani mai târziu se transferă la colegiul Balliol, Oxford unde va rămâne până în 1746. În 1748 ţine o serie de lecturi publice în Edinburgh despre bogăţie şi creşterea acesteia.
În anul 1751 este numit profesor de logică la Glasgow, pentru ca un an mai târziu să devină profesor de filosofia moralei, abordând subiecte precum etică, lege, retorică şi economie politică.
La sfârşitul anului 1763 obţine un post de tutore al ducelui de Buccleuch şi renunţă astfel la postul de profesor.
Face un tur de doi ani al continentului european (din 1764 până în 1766).
Din 1778 este numit comisar la vama din Edinburgh unde va locui până la moartea sa, în 1790.
Î.: Pentru a justifica titlul interviului trebuie să ne apropiem de lucrarea care a rămas ca operă de referinţă, respectiv „Avuţia naţiunilor”?!
R.: Este o operă la care a lucrat peste zece ani, în plină maturitate, fiindu-i definite clar opţiunile filosofice şi raportările la economia reală a acelei perioade, adevărat manufacturieră, dar o geană de lumină prefigura o revoluţie în istoria umanităţii, revoluţia industrială.
Este probabil prima încercare de a studia dezvoltarea istorică a industriei şi comerţului în Europa printr-o prismă ştiinţifică. Lucrarea a promovat crearea economiei ca disciplină modernă şi a dezvoltat o argumentare intelectuală a capitalismului şi a economiei de piaţă. Smith trage concluzia că factorii determinanţi pentru o economie de liber schimb sunt cei nevăzuţi, denumiţi şi „Mâna Invizibilă”. A. Smith foloseşte celebra metaforă a mâinii invizibile pentru prima oară în „History of Astronomy”, unde se referă la mâna invizibilă a lui Jupiter; cea de-a doua utilizare a metaforei apare în „The Theory of Moral Sentiments” şi apoi în „Avuţia Naţiunilor”.