Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale / Luminiţa de la capătul tunelului
Întrebare: Vizita directorului general al Fondului Monetar Internaţional este urmată de lungi negocieri între reprezentanţii instituţiilor creditoare şi autorităţile române?!
Răspuns: Imediat după încheierea vizitei lui Lagarde au început discuţiile tehnice cu echipa de experţi, în perioada 17-31 iulie 2013, formată din specialişti ai FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, condusă de Andrea Schaechter în locul lui Erik de Vrijer. Reprezentantul FMI în România este Guillermo Tolosa.
Î.: Noile negocieri pleacă de la concluziile ultimului acord, cel din 2011. Care au fost acestea ?
R.: Specialiştii din boardul F.M.I. au afirmat că acordul din 2011 a fost finalizat cu succes.
Î.: Care au fost elementele menţionate la acea dată ca fiind relevante pentru afirmaţia de „succes”?
R.: Le enumăr, cu menţiunea că ceea ce părea la acea dată un succes, după nici o lună, se dovedeşte a fi un fiasco, asemănător cu privatizarea Oltchim. Este vorba de privatizarea CFR Marfă. Celelalte elemente de succes menţionate au fost: introducerea managementului privat la companiile de stat şi reducerea arieratelor.
Î.: Ce recomandări au fost făcute, care, bineînţeles, vizează elementele noului acord?
R.: Noi reforme în sănătate, taxe, energie, transporturi şi companii de stat.
Î.: La negocieri se intră cu o scrisoare de intenţie aprobată de Guvernul României, care sunt principalele elemente care vor afecta în viitor existenţa noastră cotidiană şi nu numai?
R.: Scrisoarea de intenţie, comunicată oficial, este structurată pe 37 de puncte şi vizează, în principal, următoarele:
- Majorarea creşterii PIB la 1,6% în 2013;
- Menţinerea deficitului de cont curent sub 4% din PIB;
- Scăderea ratei inflaţiei sub 5%;
- Se menţin riscurile perspectivei economice datorate scăderii activităţii economice din zonă sub nivelul aşteptat şi o absorbţie a fondurilor comunitare sub aşteptări;
- Un deficit de cash de 2,1 din PIB;
- Mărirea salariului minim la 800 Ron;
- Creşterea pensiilor cu 4%;
- Reducerea până la eliminare a arieratelor bugetului de stat şi ale administraţiilor locale;
- Introducerea coplăţii în spitale;
- Revizuirea listei pozitive a medicamentelor;
- Reducerea perioadei de spitalizare şi creşterea nivelului de utilizare a serviciilor ambulatorii;
- Lărgirea bazei de impunere în agricultura printr-un impozit prezumtiv;
- Modernizarea administraţiei fiscale;
- Norme de personal pentru fiecare minister ordonator;
- Absorbţia mai rapidă a fondurilor UE;
- Noile proiecte de investiţii din resurse proprii vor fi limitate, accentul punându-se pe investiţiile care pot fi terminate într-un an;
- Continuarea privatizărilor din sectorul de stat;
- Îmbunătăţirea managementului companiilor de stat;
- O nouă legislaţie privind piaţa muncii.