Dialoguri virtuale / „Lebăda neagră” nu este chiar atât de rară în economie

Întrebare: La acest moment al interviului merită să clarificăm diferenţa dintre epistemologie şi „lebedele negre “ a lui Taleb?!

Răspuns: Lebedele lui Taleb sunt diferite de versiunile filozofice timpurii a problemei, mai ales în epistemologie, deoarece tratează un fenomen cu proprietăţi statistice şi empirice, numite „al patrulea cuadrat”. Problema indicată de Taleb se află în limitările epistemologice din unele domenii implicate în luarea deciziilor. Aceste limite sunt de două feluri: filozofice (matematice) şi empirice (preconcepţii umane cunoscute). Limita filozofică e bazată pe scăderea cunoştinţelor  ce privesc evenimentele rare, deoarece acestea nu sunt vizibile în trecut şi necesită o teorie extrapolată; în consecinţă, dacă probabilitatea evenimentului este mică, prezicerea sa depinde tot mai mult de teorii. În al patrulea cuadrat, cunoaşterea este nesigură, iar consecinţele apariţiei lor sunt uriaşe, necesitând o rezistenţă sporită. Acest mod de analiză este lămurită în teoria deciziilor din facultăţile de management.

Î.: Pe parcursul existenţei noastre, fenomenul „Lebăda Neagră“ este o raritate? Care este trendul acestui fenomen?

R.: Evenimentele rare şi improbabile au loc mai des decât credem. Gândirea noastră este limitată şi face presupuneri bazate pe ceea ce vedem, pe ceea ce ştim şi presupunem. Realitatea este mult mai complexă şi mai imprevizibilă decât credem noi. Totodată, presupunerile relevante pentru situaţiile normale sunt irelevante pentru situaţiile anormale, mai ales atunci când „regulile jocului se schimbă”. Evenimentele extreme au loc şi au efecte extreme deoarece sunt complet neaşteptate.

Î.: Vă rog să menţionaţi câteva „Lebede Negre” din trecutul nostru recent?!

R.: Suntem la începutul anilor 1980. La o conferinţă pe tema rezervelor mondiale de petrol, desfăşurată la Viena, un inginer american susţine că nu se calculează bine preţul ţiţeiului, întrucât nu se ia in seamă valoarea produsului din zăcământ. În decurs de câteva zile, preţul benzinei şi al motorinei explodează, mărindu-se de cel puţin cinci ori, ţările arabe şi celelalte state, destinatoare de bogăţii în rezerve de petrol, devin foarte bogate de pe o zi pe alta, practic din ce? Nu din munca depusă, ci făcând comerţ cu un bun care nu a fost creat de om. Din acest moment, economia devine incontrolabilă, inflaţia devine un instrument de manipulare mondială.

Nimeni nu s-a aşteptat la atacul terorist din 11 septembrie, dar efectele sale au fost foarte puternice.

În România, alegerile prezidenţiale din 2014 sau fenomenul Colectiv.