Dialoguri virtuale / Întreprinderile mici şi mijlocii pot salva economia românească?

Întrebare: Şi ce am făcut cu întreprinderile?

Răspuns: În primul rând am indus în gândirea românului că întreprinderile româneşti sunt un morman de fier vechi. Drept consecinţă, le-am tratat ca fier vechi. Au fost dezmembrate şi vândute ca fier vechi. În aceasta gândire amalgamată au fost rebutate şi utilaje de ultimă generaţie. S-a generat o nouă formă de afacere, când, din geambaşi de cai, au apărut samsarii de fier vechi.

În al doilea rând s-a împământenit filosofia că dacă ajung „manager” la o întreprindere, atunci profitul acesteia îl dirijez spre buzunarul propriu şi al echipei din care provin şi intru în jocuri discutabile cu cei care gestionează pieţele. În aceste condiţii, întreprinderile mici şi mijlocii nu au găsit un teren propice pentru a reprezenta un pilon de bază al economiei.

De altfel, situaţia a sintetizat-o sugestiv Prof.univ.dr. Mihai Korka „Mişcarea antreprenorială din România a avut un caracter mai mult spontan decât o dezvoltare logică. Aproape fiecare întreprinzător şi-a conceput afacerea pe principiul încercării şi al învăţării din propriile greşeli”. 

Î.: Curtea de Conturi a României a făcut o analiză asupra modului de gestionare a fondurilor guvernamentale, în perioada 2011 – 2013, pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Care sunt principalele concluzii?

R.: Doresc să mă refer numai la Regiunea de dezvoltare nord – vest, zonă din care face parte şi judeţul Maramureş.

În perioada de analiză, proiectele de finanţare încheiate au fost în număr de 536. Maramureşul se situează pe locurile 3-4, cu 35 de proiecte, ceea ce reprezintă 6,49 %, o medie, cifră pe care o lăsăm să fie interpretată de cititori. Cel mai mare număr de proiecte aparţine judeţului Cluj, urmat de Bihor şi Satu Mare.

Î.: Curtea de Conturi a găsit probleme şi în efectuarea cheltuielilor finanţate. Care au fost acestea?

a. Mare parte din cheltuielile decontate de beneficiarii de alocaţii financiare nerambursabile, necesare întocmirii şi implementării proiectelor, sunt cele efectuate cu consultanţa pentru întocmirea proiectelor şi cele cu comisioanele şi dobânzile bancare, fără implicaţii în dezvoltarea activităţilor I.M.M.-urilor.

b. Duratele de implementare ale proiectelor nu coincid întotdeauna cu cele stabilite prin contractele de finanţare, toate acestea având consecinţe negative asupra eficientei utilizării fondurilor publice.