Dialoguri virtuale. Interviu desființat de COVID-19 (IV)

Întrebare: Se cunoaște relația dintre productivitatea muncii și costul forței de muncă. Care sunt concluziile imediate?

Răspuns: În situația în care dinamica reală a productivității este sub dinamica reală a costului cu forța de muncă, datorită majorării salariilor, firmele vor avea înclinația de a transmite consumatorilor costul bunurilor și serviciilor vândute pentru a evita o scădere a profitului, ori își vor ajusta costurile, ceea ce pe termen scurt este mai puțin probabil. Pe ansamblu, trebuie reținut că în situația în care dinamica reală a costului cu forța de muncă este peste dinamica reală a productivității, datorită majorării salariilor în termeni nominali, atunci prețurile în piață vor crește, ceea ce are un efect de compensare a salariilor în termeni reali.
Î.: Se reclamă în permanență lipsa forței de muncă în România și migrarea acesteia în alte țări. Care ar fi explicația?
R.: Într-o economie competitivă, creșterea productivității muncii (pe lucrător) atrage după sine o creștere a cererii de forță de muncă în situația menținerii neschimbate a câștigurilor salariale. Ulterior, această creștere a cererii de forță de muncă determină o majorare a salariilor până la atingerea unui nou echilibru în care salariile sunt egale cu productivitatea mar­ginală. Situația în România este diferită întrucât cererea de forță de muncă este influențată de un deficit de calificare, pe fondul emigrării forței de muncă cu abilități profesionale, dar și ieșirii din piața muncii prin pensionare. Acestea sunt, în fapt, și cauzele care au condus la o scădere semnificativă a șomajului, nu doar majorarea veniturilor.
Î.: Cum se prezintă structura cheltuielilor populației?
R.: Din cauza nivelului redus de dezvoltare economică, cea mai mare parte a veniturilor bănești ale populației sunt folosite pentru cheltuieli de consum, iar pe de altă parte, salariile sunt principala sursă de venit a gospodăriilor populației. În anul 2018, cheltuielile medii lunare totale pe o gospodărie a populației au fost de 3666,59 lei, iar cele bănești de 3393,93 lei, dintre acestea 61,02% fiind destinate consumului. În același timp, veniturile bănești de natură salarială au fost de 2857,83 lei, constituind în proporție de 72,9% sursa veniturilor bănești medii lunare pe gospodărie. Majorările veniturilor salariale stimulează consumul, fiind estimată o creștere a consumului final al populației cu 0,3%.