Dialoguri virtuale. Interviu desființat de COVID-19 (III)

Întrebare: Poate unele referiri privind rata anuală a șomajului ar face mai inteligibile explicațiile ulterioare?!

Răspuns: Pentru „rata naturală” a șo­majului se folosește NAWRU (non - accelerating wages rate of un­em­ploy­ment), respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor, estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei BIM.
 

Î.: Care sunt avantajele acestei metode?
R.: Această metodă prezintă, în plus față de sustenabilitate și majorarea pu­terii de cumpărare, avantajul că ține cont de poziția ciclică a economiei și contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situației de pe piața muncii. În cazul în care rata șomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creștere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat și în acest fel creșterea câștigului mediu brut este încetinită față de scenariul I, presiunile inflaționiste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.
 

Î.: O mică aserțiune asupra celor două rate merită a fi prezentată!?
R.: O situare a ratei efective a șo­majului peste rata naturală este com­patibilă cu necesitatea unei creșteri a salariului minim pentru angajarea de forță de muncă și diminuarea șoma­jului. Meca­nismul de corecție func­ționează și ca un stabilizator al pieței muncii.
 

Î.: Pentru anul 2020 se va aplica acest mecanism?
R.: Pentru acest an, mecanismul de corecție nu va fi aplicat întrucât creș­terea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata șomajului conform metodologiei BIM este prog­no­zată la 3,8%, rată egală cu cea naturală.
 

Î.: Care au fost efectele economice a majorării salariului minim brut din ultimii ani?
R.: În ultimii 3 ani, majorarea salariului minim brut pe țară a condus la majorarea costului unitar cu forța de muncă și la scăderea profitabilității firmelor din sectoarele industriei producătoare de bunuri de consum. Această evoluție se înregistrează și în anul 2019. În primul semestru al anului 2019, dinamica reală a costului cu forța de muncă a fost de 10,6%, iar dinamica reală a productivității de 4,7%. Se conservă un ecart din anii anteriori, chiar dacă acesta s-a mai redus, ceea ce arată că stabilirea salariului minim brut pe țară, fără luarea în considerare a unor indicatori economici relevanți, poate crea dezechilibru între muncă și capital.