Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Luni , 20 Martie , 2023
Dialoguri virtuale. Inflația
(prima parte)
Întrebare: Sunt câteva noțiuni greu de asimilat de generația mai vârstnică. Printre acestea este și inflația?
Răspuns: Un termen economic des folosit în ultimul timp în discursul public din România este „inflația”. În perioada comunistă, cuvântul era rar întâlnit în vorbirea curentă, deoarece fenomenul era ascuns: prețurile erau fixate de stat și menținute nemodificate o lungă perioadă. Dezechilibrul între cerere (mai mare) și ofertă (mai mică) s-a manifestat mai degrabă prin dispariția bunurilor din magazine, cozi, cartele etc., decât prin creșterea prețurilor, adică inflație.
Î.: Revenim la afirmații mai vechi. Economia nu este comunistă sau liberală. Ambele sunt economii de schimb. Una dirijată și alta așa-numita „economie de piață” – nedirijată. Sistemele politice le-au adoptat. Sunt și lucruri stranii, de neexplicat. Chinezii, țară cu partid unic, au adoptat economia de piață. Cu rezultatele care se văd. Deci să intrăm mai în amănunt…
R.: În economia planificată, prețurile erau mici, dar magazinele erau goale. Cuvântul a fost folosit totuși de propaganda comunistă, cu referire însă exclusiv la capitalism, căruia îi erau atribuite toate racilele economico-sociale ale lumii: inflație, șomaj, greve etc.
Î.: Ce s-a întâmplat după 1989 în România, dar nu numai?
R.: După căderea comunismului, dezechilibrul între cerere și ofertă s-a menținut și amplificat din cauza dezorganizării aparatului de producție comunist și politicilor populiste duse de autorități. Prețurile au fost însă liberalizate și, prin urmare, au crescut foarte rapid, ceea ce a stupefiat populația, care a constatat că, în economia de piață, magazinele sunt pline dar prețurile mari. La rândul lor, politicienii au descoperit că pot câștiga alegerile cu promisiunea că vor reduce inflația, chiar dacă, după aceea, nu se vor ține de cuvânt și vor pierde, eventual, puterea. Ca urmare, despre inflație a început să se vorbească și să se scrie foarte mult, adesea în necunoștință de cauză și cu evidente accente remanente din propaganda comunistă. Se pune, de aceea, problema ce este inflația, de ce este necesară combaterea acesteia și cum poate fi făcut acest lucru?
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.