Dialoguri virtuale / Furtună într-un pahar cu apă. Panama Papers

(partea a treia)

Întrebare: De ce manifestă îngrijorare unele ţări?

Răspuns: Fiindcă unii din cetăţenii ţărilor respective se îmbogăţesc, câştigă bani, dar ţara pierde bani.

Î.: Despre ce sumă se vorbeşte, la nivel mondial, că ar conduce la sărăcirea ţărilor, respectiv la creşterea deficitului bugetar?

R.: Este o sumă apreciabilă: 1000 miliarde dolari pe an.

Î.: Există teorii economice care idealizează activitatea off-shore?

R.: Este vorba de teoria optimizării impozitărilor, respectiv a profitului. Taylor Geoffrey, decanul unei facultăţi cu cursuri online învaţă studenţii cum să scape legal de plata taxelor.

Î.: Între scandalul recent privind scurgerile de informaţii din off-shore-ul din Panama şi politică există vreo legătură?

R.: Politologii dau un răspuns afirmativ. Nominalizând acele personaje politice de vârf care într-un fel sau altul au deranjat sau deranjează marea finanţă sau multinaţionalele.

Alţi politologi afirmă că ar fi vorba de o curăţire a clasei politice şi politicienii sau membrii familiilor acestora care au bani în off-shore-uri, în timp vor fi blamaţi şi vor fi obligaţi să iasă din politică.

Î.: Statul panamez a întreprins vreo măsură, după publicare primelor informaţii apărute într-o publicaţie germană?

R.: Guvernul panamez a iniţiat o comisie de anchetă internaţională. Hilar este faptul că o temă a anchetei este: cum de s-a reuşit să se acceseze o bază de date ultra confidenţială.

Î.: Numai oamenii de afaceri folosesc off-shore-urile în activitatea lor?

R.: Şi unele bănci folosesc facilităţile fiscale oferite de aceste instituţii.

Î.: Sunt multe persoane/firme provenite din fostul lagăr socialist/comunist care folosesc aceste instrumente, considerate, cel puţin imorale?!

R.: Explicaţia dată de specialişti afirmă că motivul ar fi: guvernele acestor state nu garantează păstrarea proprietăţii furate.

Î.: Cât este de mare implicarea acestui scandal în economia mondială?