Dialoguri virtuale. Fenomenul WOKE și economia

(prima parte)

Întrebare: Ne-au invadat neologismele, care nu după mult timp devin integrate, parcă ar dăinui de secole, în limbajul cotidian. Așa este și fenomenul „woke”?!
Răspuns: Despre „cancel culture” și fenomenul „woke” se zice că ar fi o nouă „Revoluție Culturală maoistă” versus „reacții la nedreptatea socială”
Î.: De unde au pornit aceste discuții și care este arealul geografic al dezbaterilor?
R.: Totul a plecat din Statele Unite ale Americii. În spațiul public din Statele Unite se discută tot mai mult despre „cancel culture” și fenomenul „woke”, lucruri despre care unii sunt îngrijorați că ar putea ajunge și în România,
fiindcă în majoritatea statelor, în­deobște, culturate democratic fenomenul este la ordinea zilei.
Î.: Ca de-obicei în asemenea cazuri partizanatul ideologic este prezent. Ce zic americanii?
R.: Presa americană de regulă tratează subiectul din perspectiva partizanatului ideologic: pentru dreapta din Statele Unite avem de-a face cu fenomene care, în cel mai blând caz, vor să limiteze libertatea de exprimare; pentru stânga din SUA însă aceștia sunt termeni inventați de extrema dreaptă sau „alt-right” pentru a trivializa revendicările legitime readuse în spațiul public după uciderea afro-americanului
George Floyd.
Î.: De când a pornit această „mișcare”?
R.: Discuțiile despre „cancel culture” și fenomenul „woke” nu au început odată cu moartea lui Floyd, deși au devenit mult mai pronunțate în ultimii doi ani, mai ales după protestele antirasism puternice din Statele Unite.
Î.: Ce înseamnă „cancel culture” și fenomenul „woke”?
R.: Sunt două lucruri diferite: „cancel culture” este o metodă, iar fenomenul „woke” este o mișcare, o mișcare re­voluționară, marxistă de origine.
Î.: Se afirmă că marxismul a transformat fenomenul economic în unul cultural?!
R.: „Cultura anulării”, căreia i se zice și „cultura anihilării”, este o formulă revoluționară de excludere socială și de cenzurare a persoanelor sau operelor de artă acuzate, adesea pe nedrept, dar poate uneori și pe drept, de a fi discriminatorii, de a propaga idei, cuvinte sau meme care să ofenseze un grup sau altul. (Cuvântul „meme” provine din grecescul „mimema” care înseamnă „lucru imitat sau copiat”. Mema este un concept evoluționist introdus în 1976 de biologul Richard Dawkins în cartea sa „Gena egoistă”, care defi­nește ipotetica unitate de informație culturală moștenită, utilizată şi transmisă de individ).