Dialoguri virtuale / Europa bolnavă şi bolnavii Europei

Întrebare: Cei care au dat câştigătoare această temă, ce aşteaptă în final şi unde vor putea fi aplicabile concluziile cercetării?

Răspuns: Concluziile care se vor putea aplica în viaţa reală:

1) Oceanul de informaţii se va putea sistematiza şi prin aceasta va fi posibil să cunoaştem mecanismele de funcţionare a creierului, deci şi diferitele boli ale creierului, ceea ce reprezintă posibilitatea dezvoltării strategiilor de preîntâmpinare a bolilor psihice.

2) Se consideră că va da un impuls industriei de medicamente, cum ar fi cazul schizofreniei, unde nu există o medicaţie clară, tocmai datorită faptului că nu se cunosc mecanismele de producere a bolii.

Î.: Care sunt, conform statisticilor comunicate de U.E., cele mai dese boli din această categorie?

R.: Cele mai des întâlnite sunt: boala Alzheimer, depresiile şi anxietatea.

Î.: Care sunt aspectele de ordin social şi economic care au prelevat în alegerea temei?

R.: Efectul negativ asupra societăţii. Bolnavii din această categorie sunt scoşi pe o perioadă îndelungată din activitatea productivă şi, în general, alături de aceşti bolnavi sunt scoşi din circuitul productiv şi alţi membri ai familiei. Deci, deşi medicaţia depresivilor nu este chiar aşa de costisitoare, însă frecvenţa bolii este îngrijorătoare, şi diminuarea capacităţii de lucru al acestora produce mari pagube economice.

Î.: Ce se afirmă ? Care ar fi cauza acestei stări de lucru?

R.: Ca urmare a globalizării, creierul uman este bombardat de o cantitate uriaşă de informaţii care depăşeşte capacitatea de adaptare a creierului. Aceasta este una din cauzele care determină apariţia bolilor psihice, (în treacăt fiind spus, în multe familii, din ţări pe care noi le considerăm a fi modele, au fost scoase din gospodărie televizoarele şi aparatele de radio).

Î.: Să ne întoarcem la problemele noastre. Avem mulţi cercetători români care lucrează în străinătate la instituţii de notorietate. De ce nu se întorc acasă?

R.: Reîntoarcerea românilor care lucrează la instituţii de cercetare din străinătate este imperios necesară pentru a creşte prestigiul cercetării ştiinţifice autohtone. Una din modalităţile de soluţionare a acestei probleme este asigurarea condiţiilor materiale, atât la serviciu, cât şi pentru familie, pentru ca într-adevăr să merite să se întoarcă în ţara natală. Recunoaşterea internaţională poţi să o primeşti prin câştigarea unor proiecte cu impact internaţional. Reiterez: banii pentru cercetare nu se asigură exclusiv de la bugetul naţional, ci prin câştigarea de proiecte finanţate din surse atrase. Pentru aceasta este necesară notorietatea. Prin aceasta se pot asigura şi salarii decente.