Dialoguri virtuale / Droguri, bani şi puțină istorie (ultima parte)

Întrebare: Cum a reacționat proletariatul?

Răspuns: Această așteptare nu s-a realizat nici măcar în țările puternic industrializate, cu proletariat numeros: Germania, Franța, Anglia, țări în care, atunci când a izbucnit războiul, muncitorii s-au raliat la interesele naționale, au dorit să fie ostași germani, francezi, englezi şi nu proletari din toate țările care să se unească. A rămas în urmă naționalismului, internaționalismul.

Î.: Deci, a câștigat o altă filozofie şi nu cea marxistă?

R.: S-a dovedit că o comunitate adevărată este reprezentată de familie şi națiune, respectiv acel loc unde există comunitate de limbă, cultură şi sânge.

Prin globalizare sau cosmopolitism, nu te poţi reproduce, trebuie să ființeze o comunitate naturală şi nu una artificială.

Marxiștii nu au înțeles şi nici în prezent nu înțeleg cum de proletarii nu s-au unit. Nu au înțeles cum s-a putut întâmpla să nu se declanșeze revoluția mondială comunistă, respectiv cum nu s-a valorificat teoria lui Troțki, a revoluției permanente.

Milioane de oameni au ales naţiunea şi nu revoluţia.

Î.: Care a fost explicația marxiștilor în eșecul experimentului?

R.: Explicația marxiștilor a fost că motivul nerealizării visurilor lor a fost cultura creștină şi au concluzionat că, atâta timp cât cultura creștină va exista, nu se va realiza visul lor milenarist. Până când cultura creștină va influența gândirea europeanului, nu este suficientă mișcarea muncitorească şi este nevoie ca această gândire să fie distrusă, nimicită.

Î.: Reveniți cu câteva detalii privind Şcoala de la Frankfurt...

R.: Dacă citeşti lucrările lui Jurgen Habermas, rezultă clar scopurile marxiste ale Şcolii de la Frankfurt.

Herbert Marcuse ( 1898 - 1979),  filosof și sociolog german, un exponent de frunte al școlii neo-marxiste de la Frankfurt dorea instaurarea unei societăți de „perversitate polimorfă” și a chemat la „liberarea sexuală”, fiind liderul mișcărilor studențești din a doua parte a secolului XX. În acea perioadă, se vorbea de cei trei M: Marx, Mao, Marcuse. Se vorbea de omul unidimensional.

Î.: La numai câteva sute de kilometri de noi a trăit un Lukacs Gyὅrgy?

R.: Pentru a înţelege mai bine modul de gândire al Școlii de la Frankfurt, se poate aminti că Gyὅrgy Lukacs, pe timpul guvernului comunismului maghiar de la începutul secolului XX, a introdus în programa școlară educația sexuală. Sau azi, după aceeași filosofie, se pune sub semnul întrebării necesitatea grupurilor sanitare separate pentru băieți şi fete, egalitatea dintre raporturile homosexuale şi heterosexuale, totul să se reducă la plăcere fără nicio răspundere faţă de viitorul omenirii. Școala de la Frankfurt a pornit o luptă împotriva culturii creștine, a familiei, a rolului tatălui, a sexualității tradiționale, normale.

Cultura occidentală a fost marcată semnificativ de această gândire. America şi Europa au fost grav afectate, destrămate din punct de vedere moral, drogul având un rol decisiv în această direcție.

Î.: Care este situația din România?

R.: Trecerea în revistă a parcursului istoriei drogurilor se poate transpune şi în România contemporană. Școala de la Frankfurt nu a murit. Cutia Pandorei a fost deschisă şi demonii din ea colcăie şi vor colcăi şi pe meleagurile noastre.