Dialoguri virtuale / Droguri, bani şi puţină istorie (a cincea parte)

Întrebare: Ne prezentați câteva dintre personalităţile Școlii de la Frankfurt?

Răspuns: Printre membrii marcanţi ai acestei şcoli, oameni de ştiinţă de altfel recunoscuţi, ale căror opinii sunt des vehiculate, sunt:  Theodor W. Adorno, Walter Benjamin, Erich Fromm, Jurgen Habermas, Axel Honneth, Franz Oppenheimer.

Î.: Care au fost proiectele de propagare a filosofiei lor?

R.: În cadrul proiectului Şcolii de la Frankfurt, se hotărăște să se încerce cocaina în campusurile universitare. În cadrul acestui program, a funcţionat şi contractul încheiat cu formaţia Beatles, celebră din anii 1960, cu arhicunoscuții: John Lennon, Paul McCartney, George Harrison şi Ringo Starr. În subsidiarul contractului, s-a spus: „Voi o să cântați ce vă spunem noi şi voi o să aveţi un succes mondial”.

Î.: Este interesantă implicarea lui Adorno în acest experiment!?

R.: Adorno, care a fost şi muzician, a solicitat de la Beatles să cânte melodiile şi textele compuse de el, în care subliminal se inserau pasaje care stimulau consumul de droguri. Să amintim melodia atât de cunoscută „Yellow Submarin”, care, în limba de flori, înseamnă drog. John Lennon declara în anii ’60: „Mi-am vândut sufletul diavolului”.

Î.: Ce rol a avut Woodstock-ul în propagarea consumului de droguri?

R.: În istoria drogurilor, un eveniment mondial a fost festivalul de muzică rock Woodstock, întins pe parcursul a trei zile în august 1969. La o fermă de lactate din Bethel, New York, unde s-au adunat pe o suprafață de 2,4 kmp 500.000 de oameni. Aici s-au consumat în cantități enorme droguri şi alcool. Merită să amintim nume importante ale muzicii rock care au evoluat atunci: Jimi Hendrix, Janis Joplin, Santana etc. La festival au murit oameni, printre care şi din cauza supraconsumului de droguri. Woodstockul s-a mai ţinut încă de patru ori în 1979, 1989, 1994 şi 1999. Când persoanele urlau ca ieșite din minți, nu era doar extazul la auzul unei muzici, ci şi ca efect al consumului de droguri.

Î.: Ce se dorea cu acest experiment?

R.: Experimentul dorea să evalueze capacitatea drogurilor de a modifica atitudinea culturală a unei întregi generații. O treime din populația Chinei, din perioada secolului XVIII, a fost infectată de puterile dominante pentru a fi dependentă de droguri. Acum multe state trec prin acest supliciu. Pe lângă scop financiar, dependența de droguri este centrată pe faptul că un asemenea individ nu este propriul său stăpân şi poate fi manipulat mai ușor şi i se poate modifica propria conștiință.

Î.: Există o relație dintre Școala de la Frankfurt și un experiment anterior, nereușit, regăsit în filosofia lui Marx?

R.: Scopul Școlii de la Frankfurt a fost să încerce soluționarea experimentului nereușit al Primului Război Mondial, respectiv dorința de încăierare a puterilor imperialiste doritoare de profit, context în care proletariatul internațional să-şi dea mâna pentru a distruge puterile imperialiste vlăguite.