Dialoguri virtuale / Droguri, bani şi puţină istorie

(partea a şasea)

Î.: Ce rol a avut Woodstock-ul în propagarea consumului de droguri?

R.: În istoria drogurilor un eveniment mondial a fost festivalul de muzică rock Woodstock, întins pe parcursul a trei zile, în august 1969. La o fermă de lactate din Bethel, New York, unde s-au adunat, pe o suprafaţă de 2,4 kmp, 500.000 de oameni. Aici s-a consumat, în cantităţi enorme, droguri şi alcool.

Merită să amintim nume importante ale muzicii rock care au evoluat atunci: Jimi Hendrix, Janis Joplin, Santana etc. La festival au murit oameni, printre care şi datorită supraconsumului de droguri.

Woodstock-ul s-a mai ţinut încă de patru ori, în 1979, 1989, 1994 şi 1999.

Când persoanele urlau ca ieşite din minţi, nu era doar extazul la auzul unei muzici ci şi ca efect al consumului de droguri.

Î.: Ce se dorea cu acest experiment?

R.: Experimentul dorea să evalueze capacitatea drogurilor de a modifica atitudine culturală a unei întregi generaţii.

O treime din populaţia Chinei, din perioada secolului XVIII, a fost infectată de puterile dominante pentru a fi dependentă de droguri. Acum, multe state trec prin acest supliciu. Pe lângă scopul financiar, dependenţa de droguri este centrată pe faptul că un asemenea individ nu este propriul său stăpân şi poate fi manipulat mai uşor şi i se poate modifica propria conştiinţă.

Î.: Există o relaţie între Şcoala de la Frankfurt şi un experiment anterior, nereuşit, regăsit în filosofia lui Marx?

R.: Scopul Şcolii de la Frankfurt a fost să încerce soluţionarea experimentului nereuşit a Primului Război Mondial, respectiv dorinţa de încăierare a puterilor imperialiste doritoare de profit, context în care proletariatul internaţional să-şi dea mâna pentru a distruge puterile imperialiste vlăguite.

Î.: Cum a reacţionat proletariatul?