Dialoguri virtuale. Droguri, bani şi puțină istorie

(a șasea parte)

Întrebare: Ce rol a avut Woodstockul în propagarea consumului de droguri?
Răspuns: În istoria drogurilor un eveniment mondial a fost festivalul de muzică rock Woodstock întins pe parcursul a trei zile în august 1969. La o fermă de lactate din Bethel, New York, unde s-au adunat pe o suprafață de 2,4 kmp 500.000 de oameni. Aici s-au consumat în cantități enorme droguri şi alcool. Merită să amintim nume importante ale muzicii rock care au evoluat atunci: Jimi Hendrix, Janis Joplin, Santana, etc. La festival au murit oameni, printre care şi din cauza supraconsumului de droguri. Woodstockul s-a mai ţinut încă de patru ori în 1979, 1989, 1994 şi 1999. Când persoanele urlau ca ieşite din minţi, nu era doar extazul la auzul unei muzici, ci şi ca efect al consumului de droguri.

Î.: Ce se dorea cu acest experiment?
R.: Experimentul dorea să evalueze capacitatea drogurilor de a modifica atitudinea culturală a unei întregi generații. O treime din populația Chinei, din perioada secolului al XVIII-lea, a fost infectată de puterile dominante pentru a fi dependentă de droguri. Acum, multe state trec prin acest supliciu. Pe lângă scop financiar, dependența de droguri este centrată pe faptul că un asemenea individ nu este propriul său stăpân şi poate fi manipulat mai ușor şi i se poate modifica propria conștiință.

Î.: Există o relație dintre Şcoala de la Frankfurt și un experiment anterior, nereușit, regăsit în filosofia lui Marx?
R.: Scopul Școlii de la Frankfurt a fost să încerce soluționarea experimentului nereușit al Primului Război Mondial, respectiv dorința de încăierare a puterilor imperialiste doritoare de profit, context în care pro­letariatul internațional să-şi dea mâna pentru a distruge puterile imperialiste vlăguite.

Î.: Cum a reacționat proletariatul?
R.: Această așteptare nu s-a realizat nici măcar în țările puternic industrializate, cu proletariat numeros: Germania, Franța, Anglia, țări în care, atunci când a izbucnit războiul, muncitorii s-au raliat la interesele naționale, au dorit să fie ostași germani, francezi, englezi şi nu proletari din toate țările care să se unească. A rămas în urma naționalismului inter­naționalismul.