Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale / Droguri, bani şi puţină istorie
Întrebare: Imperiile care domină sau încearcă să domine la un moment dat lumea, lume în permanentă extincţie, vor să dirijeze tot ce-i palpabil şi mai nou şi nepalpabil în societate?!
Răspuns: Să amintim înfiinţarea a două companii: Compania olandeză şi cam în acelaşi timp engleză a Indiilor de est, secolul XVII, la care devin nu numai participanţi la afacere ci şi iniţiatori, organizatori, acţionari, germenii concreţi ai EF.
Î.: Lupta pentru supremaţia comerţului cu droguri a început cu războaie?!
R.: Să începem cu cele două războaie ale opiului din China, Primul (1829 – 1842), al Doilea (1856 – 1860). Europenii, iniţiatorii războaielor, erau în conflict cu o ţară imensă ca teritoriu, China, suficient de dezvoltată din punct de vedere economic, dar slab dotată din punct de vedere militar. Dinastia conducătoare a acelei perioade, conştientă de incapacitatea ei de apărare, s-a simţit obligată
să-şi deschidă graniţele faţă de invazia de mărfuri venite din occident, respectiv comerţul liber, pentru a se dota militar, prin importul de armament.
China a permis ca opiul realizat ieftin în India să intre în ţară şi prin aceasta premergătorii EF au reuşit să inunde China cu opiu, morfină, heroină, astfel că o treime din populaţia Chinei a devenit dependentă de consumul de opiu. S-a realizat o afacere uriaşă, astfel ca EF, cu banii strânşi, a reuşit să cumpere, inclusiv, guverne.
Î.: Pe lângă India, locaţia iniţială a producerii opiului, au apărut şi alte zone de producţie!?
R.: Condiţiile militare, economice şi conjuncturale, inclusiv războiul din Vietnam, au creat posibilitatea înfiinţării unor culturi vaste de opiu în triunghiul Burma, Laos şi, parţial, China.
Î.: Cum s-a ajuns în această situaţie?
R.: Se cunoaşte istoria războiului civil din China. Era războiul dintre Mao Zedong (1893 – 1976), cu armata lui „roşie” şi Ciang Kai-Shek (1887 – 1975), comandantul Kuomintang (formaţiune politică naţionalistă, primul partid politic chinez, după model occidental, fondat în 1921).
Mao Zedong a reuşit să rupă în două Kuomintang-ul, o parte din trupe a fugit în Formoza, Taivanul de astăzi, şi a format guvernul civil al Republicii chineze, cealaltă parte a trupelor a rămas izolată în zona sudică a Chinei, respectiv în triunghiul: Burma, Laos şi China de sud.