Dialoguri virtuale / Despre locurile de muncă în 2014

Întrebare: Statul mai poate să amâne restructurările. Dar ce să facă mediul privat?

Răspuns: Mediul privat ar putea fi nevoit să recurgă la restructurări serioase. În acest an au fost mitinguri ale industriaşilor, care au tras un semnal de alarmă privind creşterile de preţ la energie şi gaze. Peste 100.000 de locuri de muncă ar putea dispărea, spun investitorii.

R.: Nota de plată pentru scumpirea gazelor ar însemna 525.000 de locuri de muncă mai puţine şi reintrarea în recesiune. Taxele şi impozitele introduse în ultimii ani, de la majorarea TVA, până la taxa de stâlp, precum şi majorarea continuă a preţurilor administrate, în special la energia electrică şi gaze naturale, ca urmare a calendarului de liberalizare a pieţei convenit cu FMI, riscă să îngroape economia românească, afirmă reprezentanţii CIR.

Î.: Suntem din 2007 în Uniunea Europeană. Urmează alegeri pentru Parlamentul european. Au apărut euroscepticii şi în ţara noastră, a căror glas este tot mai puternic. Ce relevanţă are pentru piaţa muncii statutul pe care îl are România?

R.: Totul pleacă de la ce am dat Uniunii Europene, ca fonduri, şi ce am primit. Întrucât intrările de fonduri înseamnă, în final, noi locuri de muncă într-o economie reformată, deoarece proiectele câştigătoare, sunt exclusiv pentru afaceri de perspectivă. Aşadar, România a primit de la Uniunea Europeană (UE), în perioada 2007-2013, fonduri în valoare de 21,3 miliarde euro şi a plătit câtre UE 10,6 miliarde euro, având astfel un sold pozitiv de 10,9 miliarde euro. Anul 2013 a fost cel mai bun din perspectiva intrării de fonduri europene, cu un total de 5,6 miliarde euro, din care 2,9 miliarde euro au reprezentat transferuri curente, iar 2,6 miliarde euro au fost transferuri de capital. Deci ar fi bine. Şi perspectiva poate fi favorabilă, cu condiţia să avem ştiinţa ca prin proiecte să ne dovedim capacitatea de a ne reforma, îndeosebi, cultura de a întreprinde.