Dialoguri virtuale / Declinul multilateralismului instituțional și tentația războiului „salvator” (a doua parte)

Întrebare: „Războinicii” și specularea oportunităților geopolitice.

Răspuns: Cei care inițiază un război au grijă să fie îndeplinite anumite condiții interne și externe, care să le fie favorabile lor, nu adversarului. Sunt raționali așadar, în majoritatea cazurilor. Când nu sunt îndeplinite criteriile, aceștia așteaptă, se înarmează cu răbdare, dezvoltă arme noi sau caută noi aliați și parteneri mai puternici. Cu toate că pot declanșa clasicul mecanism de dilemă a securității prin care teama reciprocă și înarmarea conduc la război.

Î.: Ne dați un exemplu?

R.: De exemplu, faptul că Azerbaidjanul a declanșat abia în toamna anului 2020 războiul decisiv cu forțele separatiste susținute de Armenia, spre a recupera regiunea Nagorno-Karabah, care îi aparținea legal, deși era populată majoritar cu etnici armeni, iar din septembrie 2023 a ocupat teritoriul respectiv, nu se datorează nicidecum resemnării și acceptării situației, ci doar necesității de a găsi un context geopolitic favorabil – sprijinul masiv al Turciei, cooperarea militară activă cu Israelul și consimțământul tacit al Rusiei, care nu a mai protejat Armenia, deși ambele sunt membre in CSTO.

Î.: Cum a influențat perioada covidului conflictul din Armenia?

R.: Pandemia de Covid 19, cu afecte teribile la nivel global, diminuase și ea atenția actorilor internaționali. Iar Moscova a invocat faptul că azerii nu au atacat teritoriul propriu-zis al Armeniei, așa încât clauza de apărare colectivă nu se aplica. De asemenea, profitând de bogăția în petrol și gaze, Azerbaidjanul a cumpărat masiv armamente moderne (drone, rachete) din Israel și Turcia. Ba se pare că și Belarusul i-a furnizat sprijin militar cu ani de zile înainte de ofensiva din 2020. Izolată diplomatic și copleșită în plan militar, Armenia a cedat, pierzând războiul cu vecinul său mai puternic. Acesta din urmă a așteptat răbdător să se alinieze astrele în plan geopolitic între 1994 și 2020, fără să aibă vreo garanție că va convinge Moscova să nu mai sprijine Armenia.

Î.: În 2022 Rusia a atacat Ucraina cum a afectat acest fapt relocarea activelor militare?

R.: Faptul că Rusia a atacat în februarie 2022 Ucraina a făcut ca grosul forțelor sale militare active să fie pe frontul ucrainean, ceea ce a creat un vid de securitate în Caucazul de Nord și de Sud, acolo unde trupele ruse asigurat ordinea și pacea, în mod tradițional. Azerbaidjanul și marele său protector, Turcia, au speculat această realitate. Desigur că diplomații azeri au negociat îndelung, în secret, cu cei ruși o soluție care să nu creeze impresia că Moscova a ieșit în pierdere. E foarte probabil ca Ankara să fi dat o mână e ajutor și pe acest plan.