Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale. De la lamentare la exultare (VI)
Întrebare: Mulți clamează aportul prea mare a contribuției României la bugetul Uniunii Europene. Ar merita de prezentat unele cifre?
Răspuns: Dau exemplul anului 2018: Cifrele pentru România au fost:
- Cheltuielile din bugetul UE în
România: 4,865 miliarde EUR (echivalentul a 2,45 % din economia României)
- Contribuția totală la bugetul UE: 1,655 miliarde EUR (echivalentul a 0,83 % din economia României). România dă o unitate valorică și poate cheltui de trei ori mai mult.
Î.: O speranță pentru fiecare român sunt investițiile. Care au fost alocările din primul semestru al acestui an?
R.: Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 16,12 mld lei, înregistrându-se cel mai înalt nivel al cheltuielilor pentru investiții pe primele 6 luni din ultimii 10 ani. Acestea sunt cu 30,8% mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent.
Î.: Ministerul de Interne a avut, la începutul perioadei declarate a pandemiei, un rol major. Câţi bani s-au cheltuit de către aceștia?
R.: Din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 266,16 milioane lei pentru achiziționarea de produse - stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.
Î.: S-a încheiat, la finele lunii iulie 2020, un summit important la
Bruxelles pe tema bugetului Uniunii Europene în exercițiul financiar 2021 – 2027 ?!
R.: Într-un ton triumfalist s-a anunțat, ca un „mare succes”, alocarea unei sume de 80 miliarde Euro României. (În varianta inițială, bugetului României îi erau alocate 85 miliarde Euro).
Î.: Întâlnirea a durat mai mult decât se prognoza. Care au fost disensiunile care au condus la prelungirea discuțiilor?
R.: Disensiunile, nici în prezent stinse, erau referitoare la:
- alocările din fondurile de convergență, criticate fiind țările bogate care solicitau sume mai mari, nejustificate, în comparație cu țările mai sărace ale Uniunii;
- necondiționarea din motive politice a tragerilor din fondurile alocate.