Dialoguri virtuale / De-ale noastre şi nu numai

Întrebare: Noi avem o istorie contemporană a recesiunii economice?!

Răspuns: Desigur. Am avut ani buni o luptă pe tema recesiunii, auzind de ea şi Baba Safta din cel mai îndepărtat cătun şi căuta remediul ei în poiata din curte. Deci, temele macroeconomice au devenit preocupări ale microcomunităţilor. Istoria ne spune că România mai intrase în recesiune:

- în trimestrul al 3-lea din 2008, şi a ieşit din recesiune în trimestrul I al anului 2011.

- a reintrat în recesiune în trimestrul I din 2012 şi a ieşit din recesiune în Trimestrul 2 din acelaşi an.

Î.: Care este explicaţia acestui derapaj?

R.: Analiştii economici afirmă că, în primul semestru 2014, economia internă s-a confruntat cu o divergenţă între climatul investiţional din economia reală şi climatul investiţional din economia financiară, pe fondul climatului macrofinanciar extern, a crizei din Ucraina şi a politicii statului în materie de investiţii publice.

Î.: Ultimul argument poate fi atribuit nouă, însă primele două au afectat întreaga comunitate europeană?!

R.: Din cele 28 ţări membre ale Uniunii Europene, singurele ţări, cu excepţia României, care mai înregistrează recesiune economică sunt Cipru şi Italia.

Î.: S-a discutat mult, îndeosebi în ultima perioadă, fiind convocată şi o sesiune parlamentară excepţională pe tema îmbunătăţirii climatului economic intern. Totuşi, care se consideră a fi principalele evenimente cu impact negativ asupra economiei în anul 2014?

R.: În această problemă există un consens: taxa pe stâlp (taxa pe construcţiile speciale) şi acciza suplimentară pe combustibil. Dar au fost şi altele: Nerealizarea veniturilor prognozate de Guvern. Acest fapt s-a transferat în scăderea investiţiilor făcute de stat în economie, cu efect pe orizontală; Investiţiile străine directe care au scăzut în primul semestru cu 10% faţă de perioada similară din 2013. Ceea ce înseamnă că în economie a intrat şi mai puţin capital decât anul trecut, care a fost oricum unul foarte slab din acest punct de vedere; situaţia foarte slabă în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene. În prima jumătate a acestui an, România a cerut de la Bruxelles doar 2,56% din fondurile structurale alocate pe perioada de programare 2007-2013. Situaţia din UE, unde creşterea economică a încetinit la rândul ei, noi fiind dependenţi de cererile de pe piaţa europeană.

Î.: Ştim că Eurostat a mai făcut câteva comentarii la adresa rezultatelor economice ale României?!

R.: Din datele centralizate la Eurostat a rezultat că România se situează printre ţările cu cele mai accelerate scumpiri din Uniunea Europeană şi în România s-a înregistrat cea mai mare scădere economică din UE, pe trimestrul II, comparativ cu trimestrul I.