Dialoguri virtuale / Dacă funcţionează, de ce nu merge?

Întrebare: Poate ne vor salva investitorii străini?

Răspuns: Anul trecut a fost unul care ar trebui să intre în analele Maramureşului: Numărul societăţilor comerciale cu aport de capital străin, înmatriculate în anul 2013, a fost de 74 cu un capital investit de 37.289 euro, respectiv 7,5 eurocenţi, respectiv 34 de ron, sumă de care îţi este ruşine să o dai unui cerşetor.

Î.: Cum poate fi caracterizată economia Maramureşului?

R.: Economia noastră cunoaşte o creştere naturală.

- Este similară cu o sămânţă care a căzut în pământ şi numai Dumnezeu are grijă de ea.

- Am aruncat o populaţie neobişnuită cu economia de piaţă în ringul cererii şi ofertei.

- Prin aceasta am încurajat filosofia „descurcă-te cum poţi”, ceea ce reprezintă şcoala corupţiei.

- Cerem de la oameni să devină întreprinzători fiindcă statul nu are capacitatea să-şi respecte angajamentele sociale.

- Statul trăieşte din împrumuturi, ba externe, ba de la propriul popor.

- Am aruncat în derizoriu funcţia publică. Am reuşit să-i catalogăm ca persoane asistate. Acelaşi lucru l-am făcut cu majoritatea instituţiilor, cu excepţia unora ale căror comunicate le aşteptăm ronţăind seminţe în faţa televizorului.

Î.: Cum se descurcă alţii? Ce atitudine iau conducătorii altor state în actuala conjunctură?

R.: Poate fi dat spre studiu David Cameron prin discursul ţinut la Fabrica unde se realizează automobilele MINI, cu prilejul extinderii capacităţii acesteia a cerut:

- Reevaluarea practicii de producţie;

- Colaborarea dintre firmele englezeşti şi şcoală;

- Atenţie mărită la angajare faţă de cei proveniţi din Anglia;

Î.: Se pot menţiona anumite concluzii generale privind o stare de fapt care impietează negativ intriga societate?

R.: Transmiterea de mesaje paralele care bulversează orice om normal:

- Spiritul antreprenorial versus oamenii de afaceri catalogaţi de prea multe ori ca fiind escroci;

- Libera iniţiativă versus speculanţi;

- Dorinţa de investiţii străine versus „nu ne vindem ţara”;

- Tradiţionala capacitatea de soluţionare a problemelor versus „mormane de fier vechi”;

- Economia de piaţă versus economia autarhică;

- Neîncredere endemică versus transparenţă;

- Autoritarism versus democraţie;

Î.: În data de 20 martie a fiecărui an se sărbătoreşte pe tot mapamondul, la propunerea statului Buthan, ziua mondială a fericirii. Noi cum am sărbătorit această zi?

R.: Prin uitarea ei. Cei care au propus această zi, acceptată de ONU, afirmă că ar trebui de înlocuit indicatorul produsul intern brut / persoană cu cantitatea de fericire / persoană. Ar fi interesant să se aplice şi la noi.