Dialoguri virtuale / Dă, Doamne, să nu se îmbolnăvească românul!

Întrebare: Sunt o seamă de analize speciale. Acestea cât vor costa?

Răspuns: Mult. Iată câteva exemple: Computerul tomograf, până la 150 de lei, RMN-ul, până la 250 de lei.

Î.: Care este logica introducerii coplăţii?

R.: Iniţiatorii susţin că prin acest mijloc s-ar elimina şpaga din sistemul sanitar şi ar creşte şi încasările din acest venit prin impozitarea lui. (Rog să nu zâmbiţi la citirea acestei argumentări)

Î.: Ce reprezintă taxa claw-back?

R.: Taxa claw-back este o contribuţie impusă deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor compensate din Fondul special al Ministerului Sănătăţii. Este vorba de sume foarte mari, care, după părerea unora, pot conduce la mari probleme pe piaţa medicamentelor, prin dispariţia unora, sau vor lovi în producţia internă de medicamente.

Î.: Există persoane care nu au din ce să plătească asigurările de sănătate. Ce se întâmplă cu ei?

R.: Proiectul de lege prevede excepţii, în sensul că pentru această categorie de persoane contribuţia să fie din bugetul de stat. Este vorba de: pensionarii cu pensii sub 740 lei, persoanele cu handicap care nu au salariu, pensie sau alte surse, pentru veteranii de război şi deţinuţii politic, pentru deţinuţi, pentru şomerii cu îndemnizaţie, pentru membrii familiilor asistate social, pentru cei aflaţi în concediu medical ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională, pentru mamele aflate în concediu pentru creşterea copilului până la 2 ani, pentru personalul monahal.

Î.: Cât reprezintă suma alocată în medie pentru sănătate în România?

R.: Se măsoară prin procentul din produsul intern brut alocat sănătăţii, care la noi este aproape 5,5%. Nu este o sumă mare, întrucât PIB-ul României este abia 607 miliarde lei, estimat pentru acest an, ceea ce înseamnă cca. 30 miliarde lei. Iar după ultima rectificare bugetară, şi această sumă a fost diminuată.

Î.: Cât alocă alte state din Uniunea Europeană pentru sănătate?

R.: Oscilează între 8 la sută în Marea Britanie şi 11 la sută în Franţa. Însă, dacă ne raportăm la Produsul intern brut per capita, atunci diferenţa între noi şi ei este semnificativă, întrucât eficienţa muncii este semnificativ mai mare la ei. În Franţa, 26.100 E/capita sau Germania, 29.000 E/capita. Trebuie să adăugăm şi faptul că deşi alocările sunt mai mari decât în România, ei pleacă deja de la un standard mult superior nouă.