Dialoguri virtuale / Cum ieşim din „maşina de spălat” a economiei?

Întrebare: Ferguson recurge la câteva analogii simple spre a-şi expune teoria pe înţelesul tuturor.

Răspuns: Factorii de succes ai Occidentului sunt denumiţi „Killer-Apps”, după modelul celor de pe ecranul unui smartphone. Nu contează că mai nici unul dintre utilizatori nu cunoaşte complicatele coduri electronice după care funcţionează jucăria. Important este ca ea să funcţioneze.

Î.: Care ar fi factorii de succes?

R.: Primul Killer Apps ar fi concurenţa, culminând cu imensul potenţial de inovaţie. A doua aplicaţie este revoluţia ştiinţifică care debutează în secolul al XVII-lea ( Ferguson nu uită să menţioneze că şi războiul, despre care oricum se afirmă că ar fi tatăl multor invenţii, a jucat un rol în cucerirea supremaţiei Apusului asupra restului lumii şi, la vremea respectivă, asupra Imperiului Otoman, în expansiune ). Al treilea factor de succes este statul de drept, înfloritor în America proaspăt colonizată, iar caracterul sacrosanct al proprietăţii private a contribuit de asemenea la prosperitatea economică a Apusului. Spre finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, progresele în medicină au favorizat traiectoria ascendentă a evoluţiei Occidentului, înregistrându-se şi creşterea mediei de vârstă a locuitorilor acestuia. Societatea de consum şi o anume etică a muncii, cu trimiteri la teoriile lui Max Weber, încheie seria celor şase Killer Apps, factori cărora Occidentul le-a datorat supremaţia.

Î.: Înseamnă că, având aceşti factori de succes, am avut un model şi noi, România, să urmăm un drum, pe care l-am dorit în anul 1990 şi care-l dorim şi după 24 de ani. Unde este contradicţia?

R.: Am început să ne tăiem singuri craca de sub picioare: etica muncii se topeşte în structurile statului asistenţial, societatea de consum se fragilizează sub muntele de datorii, progresele în medicină sunt şterse de aşa-numitul junkfpod, avantajele capitalului de ştiinţă şi cunoaştere sunt diminuate de calitatea erodată a învăţământului public şi cercetării ştiinţifice, statul de drept geme sub povara unor reglementări şi restricţii inutile, spiritul de competiţie e asfixiat de regularizările centraliste.

Î.: Dar nu este vorba numai de fostele state comuniste, aceleaşi lucruri menţionate mai sus, pot fi ataşate şi altor state, practic întregii lumi?!

R.: Restul lumii, a se citi în primul rând Japonia, apoi ţările tigru din Asia şi, în final, China, şi-au descărcat pe propriul lor hard software-ul Occidentului. Sau, mai precis, l-au copiat. Ferguson lasă din nou statisticile să vorbească. Istoria de succes a Apusului - care a durat o jumătate de mileniu, s-a manifestat printr-o dominanţă de tip instituţional asupra restului lumii.