Dialoguri virtuale / Cum ieşim din „maşina de spălat” a economiei?

Întrebare: După Ferguson care sunt indicii decăderii Occidentului?

Răspuns: Într-una din conferinţele susţinute în Germania, traduse de revista Die Zeit, Ferguson încearcă să-şi argumenteze ideile, luând ca exemplu două zone, una din Europa şi alta din Asia, asemănătoare însă ca experiment ştiinţific. Este vorba de Germania şi respectiv Coreea.

Î.: Care a fost modelul construcţiei logice?

R.: O încercare de a da înapoi roata istoriei şi a analiza datele macro economice de acum 100 de ani cu cele din prezent. În cazul Germaniei, aceasta era pe atunci a doua putere industrială după America, populaţia ei reprezenta 4% din locuitorii globului, economia germană constituia 9% din economia mondială. În prezent PIB-ul ei este doar 3,8% din cel global, iar populaţia abia însumează 1% din cea a lumii. Cazul Germaniei este aşadar simptomatic pentru situaţia întregului Apus.

Î.: Cunoaştem că a făcut şi o referire la anul 1989, când am asistat la decăderea sistemului comunist?!

R.: În acel annus mirabilis 1989, când capitalismul a triumfat şi în estul comunist al continentului, un viitor luminos părea a-i surâde pe vecie. Lucrurile au decurs cu totul altfel, istoria nu a luat nicidecum sfârşit, cum crezuse Fukuyama.

Î.: Ferguson mai dă roata istoriei în urmă cu cinci secole?!

R.: Ne trimite în anul 1500, când a început ascensiunea vertiginoasă a Apusului care avea să dureze o jumătate de mileniu. Cui i s-a datorat acest miracol, pune întrebarea profesorul? Nici geografiei, nici confesiunii creştine, predominante în Apus, ci instituţiilor care sunt mult mai importante decât cei doi factori pomeniţi şi chiar decât cultura. (Aceste afirmaţii merită a fi foarte bine analizate, fiindcă unele dintre ele au făcut şi fac multe neajunsuri construcţiei Uniunii Europene, inclusiv adoptării unei Constituţii ale U.E.)

Î.: Să revenim la cele două experimente, Germania şi Coreea?!

R.: Cobaiul a fost Germania. O jumătate a ei a rămas capitalistă, cealaltă a devenit comunistă. La acelaşi experiment ar fi fost supuşi şi coreenii. Rezultatele au fost frapante şi convingătoare. Succesul Apusului s-a datorat din nou instituţiilor sale. Teza istoricului britanic ar fi următoarea: instituţiile schimbă şi comportamentul oamenilor, iar combinaţia dintre instituţii şi idei a generat dezvoltarea spectaculoasă a Occidentului.