Dialoguri virtuale / Corolar

Întrebare: Interesant. Practic se caută un om care să realizeze dezideratele sistemelor?!

Răspuns: Este ceea ce se invoca până în 1989. Se căuta „omul de tip nou”, azi se caută omul „antreprenor”. Şi în acest caz încercaţi să faceţi un exerciţiu şi introduceţi în discuţie noţiunile: „rolul statului”, „stat naţional”, „eficienţă economică”, „moralitate”, „corupţie”  şi vedeţi ce rezultă.
Putem să amintim că la o întâlnire din Italia a G7, şotia unui preşedinte purta o haină de peste 50 de mii de euro. În condiţiile în care mulţi americani au un venit anual sub preţul acestei ţinute.

Î.: Revenind la noi. Ne place, nu ne place asistăm, cel puţin scriptic, la o creştere economică. De unde a rezultat?
R.: Conform datelor comunicate, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 5,7 la sută, în primul trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi cu 1,78 la sută faţă de trimestrul patru al anului trecut.
Două au fost sursele creşterii: consumul po­pulaţiei şi administraţiilor publice, respectiv dinamica construcţiilor de clădiri reziden­ţiale.

Î.: O analiză a ambelor cauze ale dinamicii P.I.B.- ului ar lămuri unele aspecte care scapă la prima citire?!
R.: Referitor la consumul privat, acesta s-a cantonat în comerţul cu amânuntul, comerţul auto-moto şi al serviciilor. Astfel, cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 7,4 la sută, având un aport la P.I.B. de 4,5 la sută. Administraţiile publice au înregistrat o creştere de 4,7 la sută.
Sunt cifre seci, dar care arată apetenţa populaţiei de a cheltui şi a administraţiei de a consuma dintr-un probabil venit care, deseori, nu se realizează din cel planificat la începutul perioadei bugetare.

Î.: De unde a rezultat dorinţa de a investi în clădiri rezidenţiale ?
R.: Este rezultatul creşterii preţului locuin­ţelor, al accesului la bani a populaţiei ca rezultat al programului „Prima casă”, a do­rinţei normale a românilor de a trăi cât de cât decent.

Î.: Care au fost domeniile în care s-au înre­gistrat dinamici negative?
R.: Au fost două cauze: declinul cons­truc­ţiilor inginereşti şi exportul net. Acest as­pect nu a scăpat nici „părinţilor noşti euro­peni”, România fiind avertizată că din resursele alocate dezvoltării prea puţin s-a alocat construcţiilor de drumuri, poduri, alte elemente de infrastructură, iar dacă nu ne revenim atunci vor…  Nimeni nu ştie ce vom păţi.