Dialoguri virtuale / Cine are dreptate?

Întrebare: O altă dispută între Banca Naţională  şi unii economişti este situaţia rezervei de aur a României. Unde se găseşte ? De ce se găseşte, parte din ea, în altă ţară? Ce şi cât primim sau plătim pentru aurul depozitat în altă parte?

Răspuns: Problema gestionării aurului este diferită de la o ţară la alta şi este atributul exclusiv a băncilor centrale. De exemplu: Polonia, identic cu România, nu primeşte dobândă pentru aurul depozitat în altă parte. Problema dobânzii, de altfel, este una din disputele pe care unii economişti o pun în discuţie.

Î.: Cine ar trebui să lămurească această problemă?
R.: Curtea de Conturi a României are în competenţă această eventuală verificare.

Î.: Ce fac alte state cu aurul pe care îl deţin?
R.: În ultimii ani, tot mai multe state au anunţat că îşi repatriază aurul păstrat în alte state. După ce Germania a spus că şi-a adus acasă aurul din străinătate, iar băncile centrale ale Austriei şi Olandei au decis să repatrieze mari cantităţi din rezervele de aur aflate în afara ţării, pe fondul viitorului instabil al Europei şi al posibilităţii unui nou război rece, Banca Naţională a Ungariei a anunţat repatrierea celor trei tone de aur pe care le avea la Londra, fiind îngrijorată de izbucnirea unei crize provocate de tensiunile dintre Marea Britanie şi Rusia.

Î.: Cât aur avea România la începutul acestui an?
R.: România avea o rezervă de aur de 103,7 tone (în valoare de 3,6 miliarde de euro), din care 61 de tone se află în Banca Angliei.

Î.: Care este punctul de vedere al Băncii Naţionale a României în această problemă?
R.: Banca Naţionala a României infor­mează lunar în legătură cu evoluţia rezervei de aur prin comunicate de presă iar, anual, în Raportul adresat Parlamentului, datele sunt prezentate cu certificarea celor mai importante firme de audit, conform standardelor practicate de băncile centrale europene.
De asemenea, surse oficiale din BNR referitor la un eventual prejudiciu, prezentat în articole de ziar sau emisiuni TV, afirmă că: „Toate aceste materiale dovedesc, dacă mai este nevoie, că aşa-zisul prejudiciu invocat este pur şi simplu fără nici un fundament şi descalificant pentru oricine care îl susţine”.