Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale / Christine Lagarde, oracol sibilin? O poveste lungă
Întrebare: Să reamintim scenariile posibile invocate de către specialişti în situaţia prezentă!?
Răspuns: „Sunt două scenarii. Cel optimist, care presupune o ameliorare a condiţiilor monetare, şi o stabilitate financiară la nivel global. Totodată, din cauza unor erori ale politicii monetare, riscăm să mergem după un alt scenariu - mai pesimist. În acest caz, vom pierde aproximativ 3% din creşterea PIB, iar aceasta constituie o diferenţă substanţială”, - a menţionat şeful Departamentului Pieţelor Financiare, Jose Vinals.
Î.: Se afirmă că ciclicitatea crizelor este un fenomen de neevitat. Chiar aşa să fie?
R.: Profesorul american Hyman Philip Minsky (1919 –1996) susţine teoria „instabilităţii financiare” ca factor de producere a crizelor financiare. Conform acestei teorii, crizele financiare reprezintă o trăsătură inevitabilă a sistemului capitalist şi urmează un curs previzibil.
Primul semn care anunţă o viitoare criză financiară îl constituie un şoc din exterior asupra economiei. Acest factor exogen puternic conduce la creşterea şanselor de profit într-unul din sectoarele majore ale economiei şi reduce oportunităţile economice din alte domenii. Creşterea şanselor de profit într-un anumit sector economic atrage sursele de finanţare, generând o explozie a investiţiilor. Febra investiţiilor este alimentată de creşterea substanţială a creditului bancar, precum şi de atragerea fondurilor personale şi ale firmelor.
Î.: Este posibil ca noi înşine să fim unul din factorii care atrag asupra noastră tocmai de ce ne temem?
R.: Da. Atragerea creditelor conduce la creşterea impulsului de a specula, manifestat prin creşterea preţurilor la activele şi bunurile cu mare căutare. Într-o următoare etapă, o parte dintre investitori observă că piaţa a atins un punct de maxim şi caută să-şi transforme activele supraevaluate în bani sau active de calitate. Ulterior, tot mai mulţi investitori sesizează pericolul şi caută să-şi vândă activele riscante şi supraevaluate, fapt care conduce la o prăbuşire a preţurilor.
După declanşarea crizei în investiţii urmează o criză a creditului provocată de faptul că băncile nu mai acordă credite. Falimentele se declanşează în lanţ, iar economia poate intra în recesiune sau chiar în depresiune economică. În final, starea de panică se calmează, economia se reface, iar piaţa revine la o stare de echilibru, dar cu plata unui preţ foarte mare.