Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale. Chiar merită să înveți? (X)
Întrebare: Ce reprezintă în teoria capitalului uman „abordarea prin capacități”?
Răspuns: Una dintre numeroasele direcții de cercetare deschise de teoria capitalului uman este „abordarea prin capacități” (capability approach). Această abordare constituie o altă aplicație a teoriei capitalului uman, care nu se limitează însă la o tratare a problemei exclusiv prin prisma pieței muncii, ci include analiza posibilităților de acces ale indivizilor și pe alte piețe, cum ar fi, de exemplu, piața locuințelor și piața serviciilor de sănătate. Ea este adecvată, în primul rând, în cazul economiei emergente/în dezvoltare, unde alte teorii ale creșterii economice – focalizate asupra investițiilor în capital uman, funcționării pieței muncii sau gestionării sistemului educativ – sunt mai puțin pertinente.
Î.: România este plină de restricții privind capitalul uman. Ce spun specialiștii în acest caz?
R.: În numeroase țări cu economie emergentă/în dezvoltare, există o serie de restricții în ceea ce privește mobilitatea socială și libertățile individuale, ceea ce determină diminuarea randamentului capitalului uman. Or, introducerea în analiza economică a libertății de alegere permite înțelegerea mai nuanțată a situației fiecărei țări și găsirea unor soluții adecvate condițiilor concrete respective, ceea ce constituie o contribuție importantă la soluționarea problemei subdezvoltării.
Î.: O abordare interesantă o are cercetătorul indian A. Sen?!
R.: A. Sen explorează o direcție de cercetare nouă, care relevă creșterea bunăstării și celelalte avantaje pe care o persoană le poate obține prin exercitarea capacității sale de a efectua anumite acte de punere în valoare a propriei personalități. Conform filozofului și economistului indian, este vorba despre o combinație între simpla existență a persoanei respective și ceea ce aceasta poate face (capacitatea de a acționa) – adică diverse funcții pe care ea le poate îndeplini.
Î.: Care ar putea fi o concluzie finală?
R.: Dacă conducătorii unei țări numără doar bani, fără a ține seama că ei conduc oameni, care sunt singurele valori creative, vor ajunge unde a ajuns România. Așa ajung țările conduse de bancheri ratați sau cei care au absolvit școli de „dans” politic.