Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale. Ce a fost, a fost, dar ce o să fie? (I)
Întrebare: După opt luni trecute din acest an se pot trage câteva concluzii importante despre situația economică a perioadei trecute cât și o prognoză, relativ precisă, până la finele anului, dar și pentru 2021?!
Răspuns: Pandemia sanitară, care la început a fost catalogată de „marii României” drept o banală răceala,
s-a dovedit a fi o pandemie economică extrem de eficientă, dar negativ, nu numai la noi ci în întreaga lume. România, o mare consumatoare și mai puțin producătoare, se „dezvoltă”??? semnificativ prin consumul a ce produc alții (se estimează că 70 la sută din alimente se importă), așa că exportul nostru timid mai reprezintă un sector care, până când mai doresc alții să consume/utilizeze ce realizăm noi, rămâne o activitate realmente, un factor de dezvoltare real. Cuantificând cele spuse, Institutul Național de Statistică informează că exporturile românești au pierdut peste 6 miliarde euro (-18 la sută) în primele șase luni 2020.
Î.: Care au fost cele mai afectate produse exportate?
R.: Vânzările externe de combustibili și autoturismele.
Î.: Care este situația importurilor?
R.: Situația economică a indus în rândurile populației o stare de anxietate care a condus la o mai mare atenție pentru gestionarea bugetelor proprii destinate consumului. Astfel că și valoarea produselor importate a scăzut cu 37,2 mld. euro. Cu toate acestea, balanța de plăţi a rămas tot negativă, numai în iunie 2020 s-a înregistrat un deficit de 1,3 mld. euro.
Î.: Care este situația deficitului pe primele șase luni din 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut?
R.: Pe primele 6 luni, deficitul balanței externe a fost de 8,66 mld. euro, mai mare cu aproape 1 mld. euro față de aceeași perioadă a anului 2019.
Î.: Care sunt implicațiile financiare a acestei stări de fapt? Și cine gestionează această situație?
R.: Întrucât consumăm mai multă valută pentru cumpărarea de produse decât încasăm pentru exporturile realizate, deficitul comercial creează cerere mai mare de valută, cu influențe asupra cursului de schimb ron/euro. Gestionarea acestui dezechilibru revine în competența Băncii Naționale a României.