Dialoguri virtuale / Cal troian în Uniunea Europeană?

Întrebare: Ce sumă trebuia şi trebuie să restituie Grecia creditorilor externi?

Răspuns: În această perioadă, lunile iunie şi iulie, Grecia se găseşte într-un vârf de sarcină. Trebuia să plătească până în 30 iunie Fondului Mondial Internaţional 1,6 miliarde euro, Tot Fondului în 17 iulie, 454 milioane euro. În 17 iulie, 3 miliarde euro, scadenţă la titlurile de stat. În 20 iulie, 3,5 miliarde euro Băncii Centrale Europene, în 20 august, o tranşă de 3,5 miliarde euro tot la Banca Centrală Europeană. În total, în 2015 are de restituit 30 miliarde de euro.

Î.: Cum se traduce în concrete această situaţie?

R.: Pentru a putea să-şi plătească datoriile, grecii ar trebui să muncească 21 de luni fără să consume nimic.

Î.: Totuşi, s-a întâmplat ceva pentru a se declanşa această criză?!R.: În urma alegerilor generale a ajuns la conducere Greciei o alianţă de două partide care au hotărât să nu-şi mai onoreze angajamentele luate în urma acordurilor încheiate anterior de greci cu instituţiile financiare internaţionale. Astfel, un împrumut care trebuia să fie plătit la finele lunii iunie 2015, în valoare de 1,6 mld. euro, nu s-a făcut, astfel că tranşa de 7 miliarde de euro care trebuia să intre în Grecia pe 1 iulie 2015 nu mai fost făcută. Grecia a rămas fără bani.

Î.: Care sunt statele care au împrumutat cel mai mult Grecia?

R.: Pe primul loc se situează Germania, cu 56 mld. Euro, pe locul doi Franţa, cu 42 mld. Euro, locul trei Italia, cu 37 mld. Euro. În ceea ce priveşte sarcina pe persoane, cetăţeanului olandez grecii îi datorează 708 Euro/capita, germanului 700 Euro/capita şi lista poate continua.

Î.: Toţi finanţatorii internaţionali sunt de acord cu aceste măsuri de austeritate?

R.: Nu. Fondul Monetar Internaţional aminteşte că aceste măsuri sunt valabile pe termen scurt, dar nu şi pe termen mediu şi lung.

Î.: Care sunt efectele acestei situaţii asupra societăţii greceşti?

R.: Vă rog să vă imaginaţi că Dumneavoastră şi întreaga societate vă treziţi într-o zi fără bani.

Î.: Care sunt alte elemente colaterale ale Crizei din Grecia?

R.: Sunt câteva constatări interesante: datoria fiecărui grec este de 30.000 Euro, 30% din greci trăiesc sub pragul de sărăcie, 1 din 5 greci nu are asigurare de sănătate, transferul către populaţie a răspunderilor a fost perceput prin faptul că ritmul de creştere a depresiilor este de 270 %.