Dialoguri virtuale / Bruxelles, în variantă autohtonă

Întrebare: Ce zic alţi lideri mondiali?

Răspuns: Situaţia din Europa nu este exclusiv o problemă a Uniunii Europene. La ultima întâlnire dintre preşedintele SUA şi Rusia, aceştia au cerut Bruxelles-ului să facă ceva cu economia ei, întrucât o mare parte a rezervei SUA se găseşte în economia ţărilor din U.E. Prăbuşirea euro-ului ar afecta economia globală, deoarece şi alte zone au investiţii masive în această parte a lumii.

Î.: Ce se aşteaptă de la întâlnirea de vârf, de la Bruxelles, la finele acestei luni?

R.: Cel puţin, începând cu 2008, aceste întâlniri la vârf au adus unele hotărâri care se considerau că sunt definitive. Realitatea nu a confirmat acest lucru. La viitoarea întâlnire, din data de 28 iunie a.c., par să se discute două categorii de probleme. Unele măsuri imediate, pe termen scurt, şi o a doua mare categorie de probleme privind strategia europeană. Despre câte Europe să se vorbească? Cu două viteze ? Cine este alături de Germania şi cine nu este? Se poate vorbi de o Europă unită?

Î.: Ce s-a întâmplat după Bruxelles?

R.: Au apărut noi candidaţi care întind mâna după ajutor. Este vorba tocmai de cei care asigură preşedinţia U.E., Cipru. Este precum un orb ar fi rugat de alt orb să-l treacă strada. Se adânceşte criza din Spania. Guvernul spaniol cere şi el bani pentru recapitalizarea băncilor. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, cere ca să se reducă cererile de produse pe piaţa internă pentru a echilibra deficitul comercial al ţării. Grecia cere să se amâne cu doi ani solicitările de a returna banii împrumutaţi în perioade anterioare şi, dacă se poate, să mai primească ceva bani, imediat.

Î.: Şi pentru România care ar fi concluziile?

R.: Ar fi fost necesar ca la aceste reuniuni să avem reţinut un scaun cu cel puţin şase şezuturi