Dialoguri virtuale / Brexitul şi noi

Întrebare: Care este efectul devalorizării lirei sterline?

Răspuns: Înainte ca primele semne probabile ale unei inflaţii importante să se materializeze, din cauza scumpirii a numeroase produse importate, căderea lirei are deja un impact concret pentru britanicii care îşi fac vacantele în ţări europene precum Spania sau Franţa, şi care se trezesc cu un buget puternic amputat. Consecinţa este similară pentru numeroşi pensionari instalaţi în sudul Europei. Companiile exportatoare profită însă de devalorizarea lirei sterline, produsele lor devenind mai competitive peste Canalul Mânecii. Dar incertitudinea menţinerii accesului la piaţa unică este îngrijorătoare, în special pentru sectorul auto care produce în Marea Britanie peste 1,5 milioane de vehicule anual, majoritatea exportate în Europa. Acest sector a început deja să dea semne de incertitudine, înregistrând în iunie o reducere a numărului de înmatriculări de 0,8%.

Î.: Cum se reflectă Brexit-ul în privinţa celebrului shoppping londonez?

R.: În plin sezon de reduceri, britanicii nu sunt aşa de prezenţi în marile magazine. Atenţia oamenilor a fost deturnată de la shopping şi sunt îngrijoraţi de incertitudinea zilei de mâine.

Î.: Problema ratingului reprezintă costuri suplimentare pentru orice britanic!?

R.: Brexit-ul a antrenat, între altele, şi degradarea ratingului Marii Britanii de către Standard and Poor’s, de la AAA, cel mai bun posibil, la AA, şi de către Fitch, de la AA+ la AA. Moody’s, a treia mare agenţie de rating, a ameninţat şi ea cu o degradare. Randamentul la împrumuturi a scăzut, investitorii încercând să evite volatilitatea burselor şi a pieţelor valutare repliindu-se spre piaţa obligaţiunilor.

Î.: Acum să revenim la efectul asupra românilor şi a României!?

R.: Pe termen scurt, efectele principale vor fi resimţite în mod semnificativ prin reducerea veniturilor din transferuri realizate de către românii stabiliţi în Marea Britanie. Sectoarele afectate cel mai mult vor fi construcţiile, restaurantele, hotelurile şi cel financiar. Efectele indirecte pe termen mediu şi lung pot fi semnificative dacă România nu ia o serie de măsuri preventive. E posibil să apară şi efecte negative; sectorial nu pot fi excluse nişte scăderi ale exporturilor româneşti.