Dialoguri virtuale / Brexitul şi noi

Întrebare: Care au fost cerinţele britanicilor faţă de Uniunea Europeană?

Răspuns: Lista nemulţumirilor conţinea: dorinţa ca să se garanteze respectarea faptului că în Uniunea Europeană nu este doar o monedă; deciziile luate pentru zona euro să nu fie obligatorii şi pentru statele non-membre, ci doar opţionale; orice măsură care afectează toate statele să fie discutată şi decisă de către toate statele; scăderea poverilor birocratice în interiorul UE; întărirea rolului parlamentelor naţionale; eliminarea obligaţiei pentru Marea Britanie de a coopera pentru adâncirea integrării şi implementarea deplină a principiului subsidiarităţii în Uniunea Europeană (adică tot mai puţină suveranitate pentru Bruxelles şi mai multă pentru statele membre); dreptul de a îngrădi accesului la beneficiile sistemului social pentru cetăţenii europeni care vin în Marea Britanie.

Întrebare: A trecut deja o perioadă e timp. Lucrurile s-au mai aşezat. Care sunt ecourile Brexit-ului la ora interviului?

Răspuns: De răspuns trebuie să mă opresc relevând mai multe faţete ale problemei. În primul rând s-au consolidat poziţiile iniţiale, în sensul că Londra nu mai comentează asupra tărăgănării ieşirii din Uniunea Europeană, iar ţările rămase, cel puţin sub aspectul nucleului dur, Germania – Franţa, aşteaptă cât mai rapida finalizare a procesului.

Î.: Cum se simte, în viaţa de zi cu zi, efectul referendumului?

R.: Primul şoc l-a simţit piaţa imobiliară. Este zona în care sunt investiţi foarte mulţi bani. S-a petrecut ceva similar cu criza din 2008, când investitorii au năvălit să-şi retragă sumele depuse la marile fonduri de investiţii cum ar fi: Standard Life, Aviva Investors şi M&G Investments, care gestionează peste 9 miliarde de lire în active în imobiliare. Drept consecinţă, acţiunile imobiliare şi ale grupurilor financiare expuse la acest sector au scăzut sensibil pe Bursa din Londra.

Î.: Cum a reacţionat piaţa muncii?