Dialoguri virtuale / Banul dezbrăcat

Întrebare: Cum se poate integra în acest „mischung” situaţia migraţiei pe care o trăim, respectiv islamizarea?
Răspuns: Revenind la islamizare, este rezultanta unui program gândit cu câţiva zeci de ani mai devreme (vezi cartea lui Cohen), prin care se arată care este so­luţia spre a construi o societate divizată, care, desigur, este uşor de condus. Elita mondială doreşte o populaţie amalga­mată, amestecată, cu o religie amalga­mată, în care islamizarea se potriveşte perfect. Nici într-un caz nu are nevoie de religia creştină cu care are foarte multe probleme.

Întrebare: Care sunt problemele legate de creştinătate  cu care E.F.M. este în conflict?
Răspuns: Creştinătatea pleacă de la premisa că fiecare om are voinţă liberă. Bunul Dumnezeu este creatorul omului, după chipul şi asemănarea Sa. Omul a fost înzestrat cu scânteia dumnezeiască  a creativităţii conştiente, singura creşti­nă­­tatea recunoaşte egalitate tuturor indivizilor (această idee apare în Cartea lui Moise, referindu-se la poporul evreu, a fost preluat de Iisus Hristos şi a fost introdusă în Regula de Aur care spune să-l iubeşti pe Dumnezeu şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi). Să nu uităm de cele Zece Porunci, în care Iisus a spus că unul din cele mai mari păcate este să ucizi.

Întrebare: Ideile E.F.M. sunt acceptate de vreo mişcare politică semnificativ[?
Răspuns: Putem enumera neoliberalii şi neo conservatorii, a căror idei le găsim la Troţki. În acest moment al interviului me­rită să intrăm în puţină istorie eco­nomică.
Întrebare: Care ar fi detaliile, respectiv cum se mulau ideile lui Troţki pe ideile elitei financiare mondiale?
Răspuns: Prin crearea unei singure puteri mondiale, prin câştigarea de către proletariat a întregii lumi. În fruntea proletariatului mondial să vină elita financiară mondială.
De altfel bolşevismul apare în 1776 odată cu Iluminaţii. Bolşevismul cu ra­mura sa troţkistă vorbea permanent de necesitatea revoluţiei proletare. Stalin a intrat în conflict cu Troţki când afirma că în primul rând să se consolideze programul bolşevic în Rusia şi ulterior să se pună accent pe dimensiunea mondială a bolşevismului. Este interesant că ideile troţkiste au primit o anvergură mondială începând cu anul 1945, au culminat în perioada 1951 – 1952 şi s-au împlinit pe timpul guvernării preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Reagan, când troţkiştii au devenit neoconservatori, susţinătorii democraţiei, susţinând că democraţia are nevoie de un permanent război. Ei afirmau că sistemul democra­tic, în realitate, nu există, nu va exista, ci numai sistemul oligarhic. Spuneau că pentru ca să domini sunt necesare două lucruri: impunerea şi minciuna. Poate să lipsească brutalitatea, dar fără minciună nu se poate.