Dialoguri virtuale / Banii lor de toate zilele

Întrebare: Sunt alte economii, ca de exemplu cea a Belarusului, care sunt legate ombilical de Rusia. Cum a resimţit rubla belarusă aceste şocuri a rublei ruseşti?

Răspuns: Cu o mişcare de panică a populaţiei. Belaruşii, care aveau ceva bani, se îngrămădeau la ghişeele de schimb valutar pentru a cumpăra valută. Banca centrală a stabilit o taxă temporară de 30% asupra cumpărării de valută şi a impus exportatorilor să-şi vândă jumătate din veniturile în valută. (Vă aduceţi aminte de un premier român, mare democrat, care a făcut acest pas în anii ’90, când a rechiziţionat întreaga valută din conturile firmelor româneşti, în condiţiile unei inflaţii galopante şi care în prezent dă lecţii de economie liberală?).

O altă măsură a băncii centrale belaruse este de a majora dobânda la depozitele în valută, pentru ca cetăţenii să nu-şi retragă valuta din bănci.

Unele ghişee de schimb valutar au fost închise, iar când erau deschise  se formau cozi de câteva ore.

Î.: Ce afirmă, în aceste condiţii, mediul financiar din Belarus, când numai într-o zi rubla belarusă a scăzut cu 8%?

R.: Un economist belarus a afirmat că băncile nu erau pregătite pentru o asemenea cerere de valută, iar dacă Rusia nu acordă un ajutor valutar de câteva miliarde de dolari, situaţia se poate transforma într-o criză financiară.

Fondul Monetar Internaţional a refuzat, acum, un sprijin financiar, întrucât conducerea belarusă a refuzat, după ce primise un credit anterior de 3,5 miliarde de dolari să ia măsuri de liberalizare şi austeritate bugetară.

Î.: În acest context să vedem care este situaţia din Republica Moldova, care într-un anumit sens este dependentă de situaţia din Rusia?

R.: În prezent, în Rusia, lucrează 700.000 moldoveni. Aceştia trimit acasă anual 1,5 miliarde de dolari. Din primăvară până acum, rubla a scăzut la jumătate. De la 30 ruble / dolar la 60 ruble/dolar. Deci pierderea este semnificativă şi dureroasă.