Dialog intr-o ''societate dezorientata''

Este unul dintre cei mai cunoscuti istorici romani ai momentului si unul dintre academicienii care au reusit sa stabilesca un echilibru intre profesia de pedagog si cea de cercetator. Dincolo de sumedenia de carti si studii publicate, renumele lui Ioan Scurtu este dat si de contributia sa la rezolvarea unor probleme importante pentru societatea romanesca (de exemplu, recuperarea tezaurului romanesc depus la Moscova). Carte de vizita S-a nascut in 1940, in Dochia (judetul Neamt). In 1962 a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti. In 1990, devine seful Catedrei de Istorie a Romanilor din cadrul aceleiasi institutii de invatamant si decan al Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii „Spiru Haret”. Un an mai tarziu devine director al Arhivelor Nationale, functie pe care o ocupa pana in 1996. Intre 1992-1993 este decan al Facultatii de Arhivistica din cadrul Academiei de Politie Al. I. Cuza, care a fost infiintata la initiativa sa. Din 1998 este presedinte al Societatii Romane de Stiinte Istorice si membru al Academiei Romane, iar din 2001 este director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”. A publicat 66 de carti (43 in colaborare cu alti autori) si aproape 400 de studii. Reporter: Istoria din manualele scolare... Ioan Scurtu: Sunt autor de manuale scolare, incepand cu clasa a VIII, pana la clasa a XII-a. Asa ca istoria prezentata in manualele scolare coordonate de mine mi se pare corecta, bine sintetizata si asimilabila. Sigur, apreciez si manualele colegilor mei, mai putin unele care vor sa fie spectaculoase cu orice pret, ca si cel atat de mult comentat, cu “Stefan cel Mare avea nu stiu cate neveste”, “Decebal avea buze senzuale” si alte asemenea aberatii, care n-au nici o legatura cu istoria. Poti sa fii cum era Roosevelt in perioada mandatului sau, sa mergi in scaun cu rotile si sa fii un bun conducator, sau poti sa fii frumos ca Schwarzenegger si sa nu fi facut nimic. Nu aceste elemente trebuie sa figureze in manualele scolare, ci contributia adusa de conducatori la dezvoltarea societatii. Rep: Sunt informati romanii despre trecutul istoric al tarii? I.S.: Sunt destul de slab informati, din diferite motive. Unele tin de istoricii insisi, care mai ales dupa 1990 au crezut de cuviinta sa-si spele rufele in public, sa faca spectacol, sa apara des la televizor. Si apoi, societatea romaneasca este o societate in tranzitie, o societate dezorientata, lumea nu stie incotro se indreapta, ce le rezerva viitorul, iar interesul pentru istorie este destul de slab. Sigur ca sunt si pasionati, cum am vazut cativa elevi de CN “Gheorghe Sincai”, care citesc, se intereseaza. Si chiar am avut o surpriza placuta, cand mi-a spus unul dintre ei ca ma cunoaste, mi-a citit lucrarile. Deci exista si o categorie de oameni, inclusiv tineri, interesati. Rep.: Care este tipul de intelectual de care are nevoie Romania contemporana? I.S.: Tipul de intelectual pragmatic, cu o cultura generala solida, foarte aplecat spre tehnica, foarte interesat de ceea ce se intampla afara, in UE etc. Rep.: In care perioada istorica ar putea fi incadrata clasa politica actuala? I.S.: Nu cred ca se poate vorbi de o perioada anume, asa cum nu se poate vorbi de o clasa politica bine structurata, cu o doctrina politica, bine instruita. „Dosarul lui Ceausescu? La M.Ap.N.” Rep.: Cat s-a pierdut din arhiva Comitetului Central al PCR? Credeti ca pierderea a fost “regizata”? I.S.: S-au pierdut circa 13.000 de dosare din cauza preluarii de la Comitetul Central, a transportarii lor cu camioanele Ministerului Apararii Nationale, punerea lor in saci, in depozite, apoi preluarea “la cantitate” a acestora. Sute de dosare au fost preluate, desi nu aveau nici macar o pagina. Acest fapt m-a determinat, in calitate de director al Arhivelor Nationale, sa nu mai preiau dosarele decat cu fila in care se specifica numarul dosarului, numarul de file... Cert e ca s-a pierdut o cantitate considerabila de dosare, dar n-as putea spune daca intentionat sau neintentionat. Rep.: Unde este dosarul lui Nicolae Ceausescu? I.S.: Eu m-am ocupat doar de arhiva istorica. Exista si o arhiva curenta a Comitetului Central al PCR, dar soarta aceleia nu o stiu. Ea a fost scoasa de Comitetul Central si preluata de Ministerul Apararii Nationale. Rep.: Credeti ca problema blocarii dosarelor ar putea fi inclusa de Comisia Europeana in aquis-ul comunitar? I.S.: Comisia Europeana trebuie sa respecte hotararile impuse de Comitetul International al Arhivelor. Comisia Europeana nu poate ridica nici o problema, deoarece, in acest sens, Romania se afla, deja, la cele mai inalte standarde ale Uniunii Europene. De la Arhivele Nationale ale Marii Britanii nu pot fi date spre cercetare decat documente din cel de-al doilea razboi mondial, adica de acum 60 de ani, dar noi le dam dupa 50 de ani de la crearea lor. Romania, Raiul minoritatilor Rep.: Comparati conditia minoritatilor din Romania cu cea a romanilor din afara granitelor. I.S.: As putea sa zic, poate putin exagerat, ca minoritatile din Romania traiesc intr-un Rai, pe cand romanii din afara granitelor traiesc intr-un Iad. Sa fiu mai explicit: noi avem cea mai avansata legislatie de protectie a minoritatilor, in timp ce romanii din afara granitelor sunt intr-o situatie extrem de dificila. Daca e sa facem un tur al lor, sa incep cu Ucraina, pentru ca vorbim aici si de Maramures si suntem la granita cu ei, dupa semnarea Tratatului de baza intre Romania si Ucraina, nu numai ca situatia romanilor nu s-a ameliorat, s-a deteriorat. Daca e sa vorbim de romanii din Bulgaria, anevoie se recunoaste ca exista o minoritate romana in Bulgaria, se pun toate piedicile posibile pentru ca aceasta minoritate sa nu-si manifeste identitatea. In Grecia nici macar nu se vorbeste despre existenta unei minoritati romane, desi acolo traiesc sute de mii de romani. In Serbia se incearca a-i face pe romani, sasi. Daca e sa vorbim de romanii din Ungaria si drepturile de care s-ar bucura, caz in care se face referire si la Liceul „Nicolae Balcescu”, se poate spune ca e o mare farsa. Acolo limba romana figureaza ca limba straina si toate materiile se predau in limba maghiara. Optiuni si argumente l Eugen Simion sau Ion Heliade Radulescu? Ion Heliade Radulescu. l Muzeul National de Istorie al Romaniei sau British Museum? British Museum. l Republica sau monarhie? Republica. l Romania interbelica sau Romania contemporana? Romania interbelica. l Schopenhauer sau Dan Brown? Schopenhauer. Ioana LUCACEL