Dezvoltarea unei comune se împiedică de-un ciot birocratic

Reabilitarea DN 18 a generat o situaţie demnă de o comedie neagră în comuna Giuleşti: din cauza drumului, dezvoltarea comunei este blocată şi trei investiţii care ar crea sute de locuri de muncă sunt puse în pericol. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România nu permite accesul direct al investitorilor în drumul naţional, ci impune realizarea unor drumuri colectoare paralele cu DN 18 care ar costa, însă, cam cât fabricile. Primarul e decis să ceară ajutorul Guvernului. 

Pe lângă numeroase probleme legate de asigurarea fondurilor, DN 18 blochează şi dezvoltarea unor comunităţi locale! Celebrul drum a generat o situaţie absurdă în comuna Giuleşti.

Trei investiţii, care ar crea câteva sute de locuri de muncă, sunt puse în pericol. Problema e complicată pentru orice om normal, dar pentru logica Statului Român, e firească.

În urmă cu ani buni, când s-a discutat proiectul drumului, anumite terenuri situate între localităţile Giuleşti-Fereşti, Fereşti-Berbeşti şi Berbeşti-Vadu Izei erau situate în extravilan. Între timp, comuna Giuleşti şi-a definitivat noul PUG şi a inclus în intravilan zonele respective, pentru că au toate utilităţile necesare şi sunt atractive pentru investitori.

Deja se construiesc două fabrici de mobilă în zonă, care ar crea 400 sute de locuri de muncă. Ori, în condiţiile în care comuna nu are locuri de muncă, investiţiile ar fi mană cerească. Numai că, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a avizat PUG-ul, dar a impus respectarea unor condiţii, dintre care cea mai controversată e condiţionarea extinderii intravilanului în lungul DN 18 „numai în condiţiile amenajării unor drumuri colectoare paralele cu drumul naţional, care să debuşeze în intersecţii amenajate conform normativelor în vigoare.

Drumurile colectoare se vor amenaja pe toată lungimea de extindere a intravilanului, atât pe stânga, cât şi pe dreapta. În cazul în care nu sunt terenuri suficiente pentru realizarea drumurilor colectoare respective, primăria poate extinde intravilanul localităţilor în lateral, iar pentru legătura cu drumul naţional să dezvolte o reţea catenară de drumuri care vor debuşa în acestea, în intersecţii amenajate corespunzător”.

Primăria consideră că decizia e absurdă în condiţiile în care porţiunile cuprinse între sate sunt extrem de mici: Giuleşti şi Fereşti- 300 m lungime, Fereşti şi Berbeşti – 350 de metri şi Berbeşti-Vadu Izei – 450 de metri. Iar investiţia necesară realizării acestor drumuri ar fi mai mare decât construcţia unei fabrici, ori, dacă li s-ar impune această măsură, investitorii ar pleca din zonă. Primarul comunei Giuleşti, Gheorghe Vraja, explică: „noi acum am definitivat PUG-ul şi vrem să extindem intravilanul între localităţi, e singura zonă în care ne putem dezvolta şi care beneficiază de utilităţi. Zona este situată între Giuleşti-Fereşti, Fereşti-Berbeşti şi Berbeşti-Vadu Izei. Sunt distanţe de 2-300 de metri şi nu se pot face drumuri de colectare. Mai ales între Berbeşti şi Vadu Izei, unde a început construcţia unei fabrici de mobilă, alta e aproape definitivată. Între Giuleşti şi Fereşti avem o altă unitate. Noi am încercat să mărim intravilanul, să putem face ceva. Cei de la CNADNR ne dau aviz doar cu drumuri de colectare şi astea să meargă într-o intersecţie dirijată, ceea ce nu se poate realiza pe zonă. Efectiv structura terenului nu permite asta. Ei spun că DN 18 este drum de viteză, parcă pe 200 de metri ce viteză poţi prinde? De la ieşirea din Fereşti până în Giuleşti nu sunt nici 200 de metri. Am apelat la toţi factorii politici, domnul prefect, doamna deputat Negruţ. E singura zonă în care ne putem dezvolta, am prins-o într-o zonă industrială.

Avem eliberată autorizaţie de construcţie pentru două fabrici, una are terminat acoperişul, a doua acum a început construcţia. Sunt două fabrici de mobilă care vor crea câteva sute de locuri de muncă, plus un transportator mare, cu vreo 30 de camioane. Birocraţia îi poate descuraja pe investitori, o bandă de asta e cât toată clădirea. Mai ales ştiind care e situaţia locurilor de muncă şi investiţiilor, cred că problema ar trebui abordată altfel. Vom încerca să solicităm Guvernului mutarea tablelor de comună”.

Numai că, în avizul dat, CNADNR nu e de acord nici cu acest lucru: „nu se vor muta indicatoarele rutiere de intrare/ieşire în/din localităţile Giuleşti, Fereşti şi Berbeşti de la poziţiile kilometrice unde sunt amplasate pe DN 18B la data emiterii prezentului aviz”. Vom reveni.

Nemulţumirea cetăţenilor

Aceasta nu este însă singura nemulţumire a oamenilor. Comuna Giuleşti este o localitate cu relief abrupt şi multe alunecări de teren. Astfel că, nu sunt multe zone în care s-ar preta construcţia de locuinţe, singurele zone cu potenţial de dezvoltare sunt cele dintre localităţi. În plus, mulţi cetăţeni nu deţin terenuri decât tocmai în zone cu condiţii absurde impuse de CNADNR. Primarul crede că localnicilor li s-a mai făcut o nedreptate prin exproprieri: „fiind cotat terenul cu 20 bani metrul pătrat, iar în realitate preţul terenurilor în aceste zone se ridică la 7-8 euro pe m.p. Totodată considerăm că nu este oportună construcţia de parcări pe raza comunei Giuleşti, sat Berbeşti.

Cetăţenii sunt de acord cu locurile de amenajare, nu se împotrivesc la cedarea de teren unde este necesar pentru lărgirea drumului, dar nu şi la suprafeţe mari de teren, pentru benzi suplimentare şi parcări. După discuţii cu proprietarii de terenuri din zonele menţionate, am constatat că drumurile de colectare nu se pot realiza pe aceste porţiuni”.

„Noi am încercat să mărim intravilanul, să putem face ceva. Cei de la CNADNR ne dau aviz doar cu drumuri de colectare şi astea să meargă într-o intersecţie dirijată, ceea ce nu se poate realiza pe zonă. Efectiv structura terenului nu permite asta. Ei spun că DN 18 este drum de viteză, de parcă pe 200 de metri ce viteză poţi prinde? De la ieşirea din Fereşti până în Giuleşti nu sunt nici 200 de metri”.

Gheorghe Vraja, primarul comunei Giuleşti