Dezvoltarea mosiei lui Pancu

Comuna Bocicoiu Mare este, ca mai toate localitatile de frontiera, o comuna atipica si multietnica. Asta nu inseamna insa ca lipsesc obiceiurile maramuresene. Autoritatile locale au stiut insa sa pastreze specificiul national si identitatea fiecarei etnii si, mai mult, sa realizeze o dezvoltare durabila a localitatii. Comuna Bocicoiu Mare este situata pe malul raului Tisa, la frontiera cu Ucraina, si cuprinde satele Tisa, Craciunesti si Lunca la Tisa. Comuna a fost atestata documentar in 1442, ca proprietate a valahului Pancu din Craciunesti. Pana in 1948, Bocicoiu Mare era „rupt” de o parte si de alta a Tisei, una din localitatile apartinatoare, Lunca la Tisa, fiind sat ucrainean cu numele de Luh. Dupa restabilirea granitei cu Ucraina, Lunca la Tisa a trecut pe teritoriul romaneasc. Astazi, comuna are o suprafata totala de 2402 hectare si o populatie de peste 4.400 de locuitori si se afla in plin proces de dezvoltare socio-economica. Primarul Liviu Lazarciuc lucreaza in administratie publica locala din 2000. De ce a intrat in politica si, implicit, in administratie? „Inainte sa fiu viceprimar, am lucrat in invatamant. Asa am ajuns sa vad mai bine o serie de probleme care nu-si gaseau rezolvarea. Pe atunci, in curtea scolii nu era amenajata nici macar o groapa de nisip, iar terenul de sport nu avea bare. Am decis sa ma implic, sa incerc sa schimb lucrurile. Am inceput cu problemele de langa mine, am amenajat groapa de nisip, am montat bare la terenul de sport si m-am gandit ca, daca am reusit sa ajut scoala, voi reusi sa ajut si comunitatea. Aveam deja primul copil si m-am gandit la viitorul lui si la faptul ca trebuie sa incerc sa fac ceva pentru a solutiona problemele” – isi motiveaza Liviu Lazarciuc debutul in administratie. In perioada in care a fost viceprimar, Lazarciuc a incercat sa divizeze, prin referendum, comuna, pentru ca problemele sa fie rezolvate mai usor. Proiectul a “picat” insa, dar o parte dintre localnici nu a renuntat inca la idee. Astfel, lista de probleme ar putea fi rezolvata mai usor si autoritatile ar putea reprezenta mai bine cetatenii. Primarul spune ca specificul si nevoile fiecarui sat difera foarte mult si, de aceea era nevoie de o strategie „personalizata” pentru fiecare localitate apartinatoare. In 2004, Lazarciuc a ajuns primar si a incercat sa construiasca un plan viabil de dezvoltare a localitatii. Fara sa dea vina pe „greua mostenire”, primarul spune ca lista de necesitati si probleme era destul de lunga. Dar prioritatea zero era infrastructura: „Am incercat sa conving Consiliul Local sa nu mai balastram strazile, am incercat sa le explic sa le asfaltam. Avem vreo 18 km de stradute comunale. Primele lucrari de acest fel au fost asfaltarile spre Biserica in Craciunesti (250 m) si in Tisa. Toate s-au facut din bugetul local. Nu avem un buget mare, dar am incercat sa conving autoritatile judetene ca avem nevoie de bani. In toamna, anul trecut, am mai asfaltat strada Pompelor si, in Tisa, de la Biserica la Muzeul Pipas – Scoala, 2,2 km. Anul acesta am mai facut un proiect, astfel incat pana la alegerile locale vor fi asfaltate 85% din drumurile comunale. In Lunca la Tisa am facut doua podete, s-a turnat trotuar de-a lungul strazii (manopera a fost cu oamenii de acolo), pe strada Garii s-a turnat de asemenea trotuar, sa nu mai treaca oamenii prin noroi. Urmeaza sa fie asfaltate alte trei strazi. In Bocicoiul Mare, strada Mohelka, a fost reprofilata, incarcata cu balastru, sapate santuri pentru captarea apei, introduse pe alocuri tevi, cu bazine de captare (ca erau probleme si iesea apa pe strada). Dupa ce se mai circula pe ea si se taseaza o vom face sa arate cum trebuie. Strada Mohelka va fi asfaltata pana la Biserica, vreo 300 m. In Craciunesti vor fi asfaltate aproape toate strazile. Ramane doar capatul strazii dinspre dig si inca doua capete, nici nu stiu daca sunt 200 m. In rest e asfaltat tot. La Tisa tot e asfaltat, a mai ramas partea de dupa calea ferata. Acolo am facut foarte multe drenaje. Apa de pe deal se scurge si inunda satul, asa ca am redirectionat-o si pe imas, am sapat santuri. Facem lucruri mari cu bani putini, pentru ca se contracteaza oameni si utilaje de la noi din comuna. Lucreaza si ieftin, prezinta si garantie, pentru ca in cazul in care se intampla sa nu faca bine, sunt aici, si mergem la ei sa remedieze”. Pentru a economisi banii din bugetul local, de opt ani „operatiunea” de deszapezire se realizeaza cu o masina a primariei. Iar Lazarciuc spune ca ar dori sa aplice aceeasi metoda si pentru asigurarea salubrizarii. Dupa ce a scos oamenii „din noroi”, Lazarciuc a vrut sa-i scoata si din bezna. Asa ca a urmat un proiect complex de reabilitare si extindere a iluminatului public: „Si iluminatul public era o problema stringenta. Asa ca am facut extinderi si modernizari la reteaua electrica. In Lunca la Tisa si Craciunesti erau zone neelectrificate. Am montat peste 300 de corpuri de iluminat noi, tot din bugetul local. Investitia a fost mare pentru ca un singur corp a costat 2,6 milioane lei vechi. Dar am lucrat pe etape, in functie de fondurile disponibile”. Pe acest domeniu, mai raman de asfaltat cateva strazi comunale si trotuare. Lazarciuc spera ca, in curand, vor intra in faza de executie si proiectele de realizare a retelei de alimentare cu apa si canalizare a comunei: „Sunt facute studiile. Acum le-am trimis la executant pentru modificare, pentru ca dupa Ordonanta 200 trebuie incluse si ridicarile topo. Apoi le vom depune spre finantare”. Cum institutiile publice sunt cartea de vizita a oricarei localitati, administratia locala a vizat constant si reabilitarea si modernizarea cladirilor. Ceea ce nu e putin lucru, avand in vedere ca in comuna sunt 6 scoli si 4 gradinite. Lazarciuc spune ca a incercat sa modernizeze unitatile de invatamant cu mult inainte ca programul guvernamental de reabilitare a scolilor sa devina operational: „Am lucrat foarte mult pe ele, inca de dinainte sa fie programul guvernamental de reabilitare a institutiilor de invatamant. Am alocat si fonduri de 1,5 miliarde pentru drepturile care se cuvin profesorilor, spre deosebire de alti primari din judet care n-au facut asta. Am facut reparatii capitale la scoala si gradinita din Craciunesti, am facut izolatii, geamuri si usi termopan. La scoala din Lunca la Tisa am schimbat usile si urmeaza acum printr-un proiect castigat sa se puna geamuri. De asemenea, sa se completeze si la celelalte scoli, iar apoi vom continua cu proiecte pentru incalziri centrale, grupuri sociale etc. Cel mai important lucru, pentru care acum suntem in negocieri cu Inspectoratul Scolar, este construirea unei scoli noi. Am derulat acest proiect ca in cazul in care ni se revendica scoala sa avem alta noua. In final, am ramas si cu cea veche. Dupa ce vom ridica scoala noua, ne-am propus ca in actuala cladire sa mutam Muzeul Pipas”. O alta prioritate a fost „schimbarea la fata” a sediului de primarie: „Cand am ajuns primar, cladirea primariei era un dezastru. Toaleta era afara. Am reabilitat-o inclusiv cu refacerea teracotelor, magazie de lemne, dotari, mobilier etc. In fiecare an am investit vreo 200 milioane lei vechi la reabilitarea Primariei”. Dispensarul comunal a fost inchiriat medicilor, printr-un contract de comodat, asa ca primaria n-a mai putut investi in reabilitarea lui. In schimb, s-au facut proiecte de modernizare a caminelor culturale: „in prezent se lucreaza la caminul cultural din Tisa. Se fac reparatii capitale: geamuri termopan, bucatarie, toalete, acoperis, extinderi etc. Caminul din Bocicoi l-am terminat anul trecut, tot cu reparatii capitale, impreuna cu biblioteca. Anul trecut am depus si un proiect pentru un camin nou in Craciunesti, care este in faza finala de aprobare. Proiectul se cifreaza la 20 miliarde de lei vechi”. Proiectele primarului sunt cu bataie lunga. „Vreau sa finalizez proiectele legate de asfaltari, iluminat public, apa si canalizare pana la ultima casa, reparatiile la scoli cu tot ce au nevoie, sala de sport, caminul cultural. Dupa aceea crearea de locuri de munca si dezvoltarea economica a comunei. Proiectele pe agroturism vrem sa le rezolvam cat mai repede. Si voi face in continuare demersuri pentru urgentarea amenajarilor de mal pe raul Tisa”. Dezvoltarea sectorului turistic ramane insa una din prioritatile autoritatilor locale. Primarul spune ca „in prezent, agroturismul nu-i dezvoltat aproape deloc. Acum se incearca deschiderea unei pensiuni. Potential turistic exista: Lacul Teplita, Baile Craciunesti. Intr-un proiect viitor vrem sa le punem la punct. Ne-am gandit sa amenajam un sat de vacanta”. Cat despre relatia cu oamenii, Lazarciuc spune ca a incercat tot timpul sa fie in mijlocul lor si sa le rezolve problemele: „Oamenii ma opresc ori de cate ori au probleme, ma gasesc in primarie si s-au obisnuit ca oricand pot sa vina la mine acasa. Nu am program de audiente. Sunt oricand la dispozitia lor. Am incercat sa le rezolv problemele in asa fel incat, daca vin la primarie, sa apuce primul autobuz sa se poata intoarce acasa. In orice problema au avut, chiar daca nu era de competenta mea, mi-am folosit cunostintele sa-i ajut”. Muzeul Pipas Nicolae Pipas din Tisa a inceput sa colectioneze obiecte inca din copilarie. Pe atunci, adunarea timbrelor, monedelor, cartilor si ilustratelor vechi era doar o joaca. Astazi, casa sotilor Nicolae si Maria Pipas adaposteste o colectie vasta si impresionanta de obiecte vechi, cu o valoare deosebita: sculpturi realizate de artisti celebri ca Oscar Han si Vida Gheza, lazi de zestre, mobila veche, ustensile de uz casnic, ceramica de Sacel, razboi de tesut si alte obiecte populare. Din colectia Pipas nu lipsesc monede din diferite perioade, timbre, ceramica, icoane pe lemn si sticla, fotografii, ilustrate, carti, candelabre, obiecte de cult, dantela, broderii islamice, picturi. Printre miile de turisti care au trecut pragul muzeului Pipas se numara demnitari, ministri si parlamentari. Dezvoltarea economica In comuna Bocicoiu Mare sunt inregistrati circa 50 de agenti economici, cei mai multi avad statutul de AF sau PF. Primarul Liviu Lazarciuc spune ca: „Cea mai frumoasa investitie este Dacia Logan, care a venit aici la noi, la Teplita. De anul acesta, lucreaza si au deja vreo 15 locuri de munca. Am fost in tratative si cu alti investitori, dar la noi tendinta Consiliului Local este de a respinge toate investitiile. Sper insa ca, pe viitor, vom reusi sa oferim facilitati pentru investitori, cum ar fi concesiunea de terenuri, pentru a crea locuri de munca noi.” Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro