• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 25 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Miercuri , 4 Iunie , 2008

Dezvoltarea „batranului” Ieud

Dezvoltare, traditii si istorie. Un „brand” unic, care se regaseste cel mai bine in comuna-emblema a Maramuresului Istoric: Ieud. I De opt ani, localitatea a intrat pe o traiectorie ascendenta care va culmina cu un proiect turistic ambitios, gandit de primarul Nicolae David. Comuna Ieud dateaza din perioada daco-romana. Marturie sunt monedele descoperite aici, printre care si banul lui Traian. Legenda spune ca localitatea a fost intemeiata de fratii Balcu, Plesu si Chindrie. Prima denumire a satului a fost Balasti, devenita ulterior Ieud, dupa numele apei de-a lungul careia era situata asezarea. In trecut, vatra satului se afla in jurul manastirii, motiv pentru care locul respectiv pastreaza si astazi denumirea „La manastirea”. Astazi, vatra satului cuprinde cladiri moderne, trotuare proaspat pavate si drumuri in lucru, dar si monumente, muzeee si porti maramuresene. Primarul Nicolae David, care conduce comuna de 8 ani, a stiut sa dezvolte localitatea fara a altera traditiile. In 2000 a preluat o comuna care nu avea nici macar un proiect in derulare si nici o documentatie pregatita pentru accesarea de fonduri. „Am gasit un proiect depus, dar depasit. Este vorba de proiectul aductiunii cu apa, pe care l-am modificat si care s-a si finalizat. Era o investitie inceputa prin 1995 si abandonata prin 1998. In 2000 am venit ca primar in iunie si, in toamna aceluiasi an, am depus un nou proiect pentru continuarea lucrarilor la Ministerul Lucrarilor Publice. In 2002, am finalizat reteaua de aductiune de apa. Am schimbat solutia initiala, am trecut de la teava de metal la teava de polietilena. Avem, in prezent, in jur de 4 km de teava de plastic, pentru ca ceea ce era deja montat n-am mai inlocuit. Rezervorul era facut, dar am facut o statie de clorinare”. Lucrarea, finalizata in 2002, s-ar cifra astazi la vreo 15 miliarde de lei vechi. Acestea nu au fost insa singurele fonduri atrase de David. In 2006, a fost depus un proiect pentru realizarea retelei de canalizare. Primarul spune ca, pana la sfarsitul anului, va fi finalizata „faza de montat conducte”, care este in derulare, urmand ca anul viitor sa se realizeze statia de epurare si, eventual, extinderi de retea. Valoarea totala a proiectului este 63 de miliarde de lei vechi, fonduri din care s-au cheltuit pana in prezent circa 18 miliarde de lei vechi. „Am depus un proiect de finantare care prevede asfaltarea tuturor ulitelor din comuna, peste 16 km, si tot in acest proiect este prevazuta si extinderea retelei de canalizare dincolo de rau, retea de care vor mai beneficia circa 300 de familii. Costurile erau foarte mari sa faci statii de pompare, sa faci legatura cu reteaua principala, asa ca am preferat sa includem asta intr-un alt proiect. Tot prin acest proiect integrat se va realiza si un sistem de minitransport public. Vor fi achizitionate masini si vom avea legaturi cu zonele mai indepartate prin transport local. Proiectul e depus, e trecut de prima faza, si am inteles ca sunt sanse foarte mari sa obtinem finantarea”. Iar din bugetul local au fost alocate deja fonduri pentru constructia unui pod peste raul Ieudisor, la Ulita Olarului. De asemenea, printr-un proiect finantat prin Sapard se vor realiza trei poduri noi pe paraurile din padure si se va amenaja un drum forestier de 8,2 km, din care 3 km vor fi asfaltati in zona Plopsorului, unde sunt in jur de 150 gospodarii. David spune ca: „Am facut tot posibilul sa beneficieze si ei de asfalt. De altfel, tot in infrastructura va fi realizata si o investitie de circa 3,5 miliarde lei vechi pentru asfaltarea a 1600 metri de drum comunal. Dar undeva, prin luna august-septembrie, dupa ce se termina lucrarile si se taseaza zona unde se lucreaza la canalizare, astfel incat sa nu mai fie nevoie de interventii dupa de se toarna asfalt”. Desi reteaua de iluminat public a fost modernizata, primarul declara ca „mai trebuie facute imbunatatiri la nivelul de tensiune. Am facut solicitarea aceasta, pentru ca daca am avea bec pe fiecare stalp in casele oamenilor ar scadea tensiunea. Am facut extindere la reteaua electrica in 5 sau 6 zone, astfel incat acum nu mai sunt locuinte neelectrificate”. Strategia de dezvoltare a comunei cuprinde si investitii importante in reabilitarea scolilor. Primarul a considerat ca reabilitarea lor este o prioritate permanenta, astfel ca in unitatile de invatamant din Ieud s-au investit miliarde bune. „Vor continua investitiile la scoli, se vor face grupuri sanitare in interiorul institutiilor. Prescolari si scolari sunt in jur de 900 de copii. Raportat la numarul total de locuitori suntem in topul judetului in privinta numarului de copii”. El ar dori sa schimbe radical si „fata” Primariei Ieud, desi in celelalte mandate a investit si in aceasta cladire. Si caminul cultural a fost reabilitat din fonduri provenite de la bugetul local. David se gandeste la constructia unui camin nou. „Au fost elaborate deja studiile si documentatia necesara. Investitia s-ar cifra la circa 19 miliarde de lei vechi. Avem mai multe variante de proiect, si vom alege solutia in functie de fondurile disponbile si posibilitatile de finantare”. Pentru ca Ieud e comuna cu cei mai multi copii din Maramures, primarul doreste sa construiasca si o sala de sport: „Documentatia este deja depusa, dar ne dorim o sala de sport mai mare, nu numai de gimnastica. Sala de sport mi-am dorit-o de mult si asta n-am reusit inca sa o fac. Am in plan si amenajarea unui teren de fotbal, undeva in partea de sus a satului, pentru ca dupa ce va fi asfalt se va putea ajunge foarte usor acolo, mai ales cu bicicleta. Trebuie sa facem ceva si pentru tineri. Dupa ce va exista un teren de fotbal, in mod sigur vom avea si o echipa a comunei”. Tot pentru tineri, se intentioneaza amenajarea unui club-centru de informare, cu acces la internet si spatii verzi. Pentru mandatul viitor, David doreste si infiintarea unui serviciu de evidenta a persoanei, astfel incat oamenii sa nu mai fie nevoiti sa mearga pana la Dragomiresti pentru a-si intocmi cartile de identitate. Primarul spera ca acest serviciu sa devina operational din toamna si sa fie inaugurat prin octombrie. El afirma ca s-ar putea infiinta si un serviciu de salubrizare care sa functioneze in subordinea primariei. „Vom cumpara utilaje pentru deszapezire, iar acum incercam sa dezvoltam un serviciu de pompieri voluntari, pentru care vrem sa facem o serie de investitii pentru a-i incuraja”. Dar, primarul spune ca Ieudul nu are multe ca-rente in acest moment, asa ca: „important e sa terminam ce am inceput si, daca vom reusi asta, va insemna foarte mult”. De asemenea, David doreste sa dezvolte comuna din punct de vedere economic. Astfel ca, dupa finalizarea drumului forestier, se va amenaja o partie de schi. „Vom chema un specialist sa stabilim exact zona, iar in felul acesta comuna va fi o atractie pentru turisti indiferent de anotimp. Cine vrea va merge la schi, altii vor merge la monumente, avem biserica UNESCO, muzeu etc. Sunt multe locuri de vizitat si atractia va fi mult mai mare. Ne asteptam chiar la o ex-plozie economica, in sensul ca se vor construi pensiuni. Acum, desi sunt circa 30 de pensiuni, cererea este mult mai mare. Eu cred ca turismul va fi motorul de dezvoltare a localitatii. Vom avea fel de fel de trasee, diversificate pe toate gusturile. Inca nu avem trasee comune cu alte localitati, dar probabil vom face. Exista varianta unei legaturi cu Botiza, traseul exista, dar nu sunt marcaje”. Primarul a incercat si pana acum sa puna in valoarea patrimoniul cultural al comunei. Primaria Ieud este partenera intr-un proiect al Consiliului Judetean axat pe circuitul bisericilor de lemn din Maramures. De asemenea, a fost imbogatit fondul de carte al bibliotecii din Ieud. „Anual facem achizitii de vreo 40 milioane lei vechi si vine tot mai multa lume”. David crede si intr-o dezvoltare a agriculturii si a initiativei private locale, asa ca, in curand, va fi organizata o intalnire intre ieudeni si specialisti, pe tema surselor de finantare disponibile pentru agricultura. „Deja sunt interesati oamenii de realizarea unor microferme, sunt interesati de posibilitatile de finantare, asa ca am facilitat o intalnire de informare cu specialisti, intalnire ce se va realiza in curand”. Bilantul sau de la finalul celor doua mandate iese „pe plus”. A reusit sa schimbe radical „fata” comunei si sa ramana aproape de oameni. De fapt, spune ca acesta este si avantajul principal al functiei de primar: poti ajuta oamenii. Proiectul de 44 de miliarde Inca din primul mandat de primar, Nicolae David a depus un proiect de amenajare a malurilor si indiguiri. Atunci, valoarea lucrarilor necesare se cifra la 44 de miliarde de lei vechi: „Documentatia a fost depusa la Administratia Nationala Apele Romane. S-au facut studii, proiectul tehnic de executie e realizat, am fost prinsi si in lista imprumutului care s-a luat pe Banca Europeana de Investitii si se va finaliza in functie de luarea imprumutului. Exista zone de risc, dar mai mult pentru terenuri agricole. In acel program sunt prevazute si poduri, pasarele, iar executia proiectului va pune in valoare chiar si biserica din deal”. Biserica din Deal La inceputul secolului al XIV-lea, voievodul Balcu, pe o coasta prapastioasa de langa rau, si-a ridicat un castel de lemn, in apropierea caruia a fost cladita, in 1364, o biserica de lemn. „Biserica din deal”, cum este numita de localnici, este cel mai vechi lacas de cult din Maramures. Printre textele gasite aici se numara cea mai veche Pravila in limba romana (tiparita in 1563): Pravila de la Ieud sau Pravila lui Coresi, din care s-a mai pastrat doar un fragment scris pe 12 file, si Sobornicul (donat Muzeului din Sighetu Marmatiei). Tot de aici au plecat si primele scrisori in limba romana, scrise intre 1565 si 1602, de catre juristul nobililor din Ieud. In podul „Bisericutei din Deal” a fost gasit, in 1921, Codicele de la Ieud, un manuscris care cuprinde Legenda Duminecii si doua omilii legate de joia si duminica Pastilor. Codicele de la Ieud dateaza, cel mai probabil, din 1391-1392, fiind, dupa parerea unora, cel mai vechi text in limba romana. In prezent, documentul este pastrat de Biblioteca Academiei Romane. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.