Dezvoltare europeana in Tara Codrului

De aproape 700 de ani, Salsigul se dezvolta pe malul drept al Somesului. Atestata documentar din 1387, cu o populatie majoritar romaneasca, localitatea este una din componentele cetatii Ariesului. Am ajuns in Salsig la vremea lucrului. Soarele era deja sus, malinul isi deschisese florile rouate si oamenii roboteau prin curti si livezi. Ici colo, cate un pusti scormonea prin iarba, in cautare de obiecte sau parteneri de joaca. Rupti de agitatia orasului, fara a fi vitregiti de facilitatile pe care le presupune traiul din mediul urban, oamenii au pastrat din traditie, nu straiele, datinile si muzica, ci felul de a fi. Lucrurile decurg dupa acelasi firesc. Odata completate sarcinile zilnice, omul se retrage in gospodarie pentru a-si pune randuiala in ganduri. Pare a fi in spiritul locului dorinta de evolutie constanta, de reinnoire, chiar daca acestea au dus la disparitia unor obieciuri. Pe langa localnicii care mergeau cu strafurile dupa una-alta, se reparau drumurile si se faceau sapaturi pentru reteaua de canalizare. Pe primarul Florian Luca l-am gasit pe teren, la verificari si receptii de lucrari. Am asteptat sa revina in primarie pentru a-l descoase cu privire la investitiile care s-au facut in comuna si cu oferta pe care o face localitatea potentialilor investitori. Cladirea scolii e una dintre inevstitiile care povestesc trecatorului despre munca depusa de administratia locala in ultimii ani. Primarul ne-a facut o scurta istorie a invatamantului din localitate. Prima scoala din comuna, cu patru clase, a aparut datorita unui preot, Gheorghe Popa si dascalului Virtoc din Miresu Mare. Dupa disparitia acestuia din urma, scoala a fost condusa de fiul lui, Nutu, care era si cantor la biserica. Potrivit monografiei localitatii, acesta a lasat comunei prima scoala cu banci, care a dainuit pana in anul 1911, cand a fost ridicata actuala scoala veche. Urmatorul dascal a fost Ilies Vasile, caruia i-a urmat primul invatator calificat, Dulf Ioan. In anul 1964, la Salsig s-a construit scoala noua cu 4 sali de clasa, iar din anul 1965 invatamantul s-a extins la 8 clase. Pe Somes erau doua mori de apa, numite „morile popilor”. Astazi nu a mai ramas decat o scurta precizare despre existenta lor. Albiturile din panza de canepa si bumbac, cioarecii de panura ce formau garderoba de zi cu zi a localnicilor stau azi pitite prin lazi, in podul caselor. Plugari si crescatori de animale, locuitorii din Salsig s-au mai ocupat si de impletitul cosurilor din nuiele de rachita. In Primul Razboi Mondial, din Salsig au participat 160 de ostasi. In timp, localitatea s-a dezvoltat si s-a extis pe teritoriul actual, unde si-a mutat si sediul administrativ. Aici traditiile s-au cam pierdut, nu exista sarbatori locale de referinta, asta si pentru ca, spune primarul, oamenii s-au axat mai mult pe partea economica a vietii, fiind profilati pe agricultura si cresterea animalelor. Dupa 1990, s-au infiintat firme pe domeniul prelucrarii lemnului, a sticlei, procesarea laptelui, morarit, procesarea culturilor din floarea soarelui (presa de ulei) si a aparut primul investitor strain, un italian, care a pus bazele unei ferme de crestere a melcilor. Intre 2004-2008 s-a obtinut o finantare de 1 milion de Euro pentru realizarea canalizarii menajere si a unei statii de epurare a apelor uzate. S-au amenajat 4,8 km de canalizare si o statie de epurare care poate deservi pana la 3200 locuitori. Lucrarile s-au finalizat in 2005. Un alt obiectiv major al Primariei Salsig a fost obtinerea finantarii pentru reabilitarea retelei de alimentare cu apa. Valoarea lucrarilor se ridica la suma de 22 miliarde de lei vechi, investitia fiind acum realizata in proportie de 90%. S-au construit in acest scop doua puturi forate, o statie de pompare si clorinare, cu sistem de dezinfectie a apei, cu volumul de 80.000 litri. S-au inlocuit retelele de distributie pe mai bine de 14 km. S-au amplasat hidranti pentru a facilita stingerea posibilelor incendii. Pentru a-i ajuta pe cetateni, primarul s-a gandit sa-i scuteasca de la plata unui numar minim necesar de metri cubi de apa potabila, prin aprobarea unui tarif diferentiat pe metrul cub de apa. Primii 3-4 metri cubi din consumul de apa lunar vor fi subventionati de la bugetul local. Reabilitarea scolilor a presupus o investitie de 11 miliarde de lei vechi. De la Guvern si de la Consiliul Judetean au venit 6 miliarde pentru finantarea acestui proiect. Astfel, unitatile scolare din comuna se pot lauda cu grupuri sanitare noi, geamuri termopan, fatade reabilitate, reparatii interioare, pardoseli noi, laboratoare de informatica si conexiune la internet. Proiectul este inca in desfasurare si promite sa creeze elevilor din comuna conditii dintre cele mai bune pentru invatare. O alta initiativa a administratiei locale este construirea si dotarea unei scoli in cartierul de rromi. Edificiul poarta denumirea de „Centru de educare si integrare a rromilor in societate”, este finalizat in proportie de 75%, din fonduri externe oferite de o fundatie din Anglia. Caminul cultural din comuna a trecut printr-o transformare totala, fiind reabilitat in intregime. A fost inlocuit acoperisul, s-a lucrat la dotarea cladirii cu camera frigorifica, s-au facut modificari arhitecturale interioare si s-a reamenajat bucataria. In 2005, primarul Florian Luca a inaintat un proiect pentru obtinerea de fonduri PHARE, aproximativ 18.000 Euro, pentru dotarea cu echipamente si instruirea personalului pimariei. In tot acest timp, s-a lucrat la reabilitarea strazilor, pe sectoarele de drum unde au fost necesare reparatii, inclusiv la drumul judetean ce trece prin comuna. Cu bani de la Guvern si Consiliul Judetean, Florian Luca a pus bazele unui nou sediu de primarie, constructia fiind aproape finalizata. „Exista premise pentru dezvoltarea agroturismului in comuna Salsig,” sustine primarul. Printre planurile de viitor, administratia locala are in vedere intocmirea unui plan de atragere a invesitorilor prin valorificare maxima a potentialului local care dispune de spatiu suficient pentru gazduirea unor unitati de productie din orice domeniu, „preferabil nepoluatoare”, sustine primarul. Deoarece in ulimii ani s-a lucrat intens la racordarea localitatii la un sistem complet de utilitati, primarul Florian Luca le prezinta posibililor investitori facilitatile de care pot beneficia in localitate: „Comuna este relativ aproape de Baia Mare, ceea ce inseamna acces la orice mijloc de transport, inclusiv cel aerian. Apoi, exista posibilitatea amenajarii unor spatii de agrement. Oferim sprijin prin concesionarea terenurilor, accesul la utilitati si forta de munca specializata, mai ieftina decat in alte tari membre UE.” Pentru turisti, spune primarul, Manastirea Faget poate constitui un obiectiv de notat pe harta. Situat pe una dintre cele mai inalte coline din zona, lacasul de cult se afla inca in constructie. Strategii de viitor Pe viitor, Florian Luca are in plan intocmirea unui proiect, a unei strategii de dezvoltare a localitatii, finalizarea si prezentarea planului urbanistic pe urmatorii 10 ani, extinderea retelei de canalizare menajera, finalizarea lucrarilor incepute. Proiectul va fi finantat de FADR. In vara anului 2008 se va face si receptia retelei de alimentare cu apa. Un alt proiect de perspectiva este obtinerea de noi finantari pentru unitatile de invatamant, pentru ca activitatea de predare-invatare sa se poate desfasura in cele mai bune conditii. Primarul spune ca va incerca asfaltarea tuturor drumurilor, construirea de trotuare pietonale si de piste pentru biciclisti. Printre toate acestea se lucreaza la intocmirea unui proiect care sa vizeze spatii de agrement, modernizarea centrului civic, a bazei sportive si reabilitarea dispensarului medical uman. In colaborare cu Ulmeniul, se lucreaza la infiintarea unui program de colectare de deseuri menajere, proiect finantat de UE. Baronii locului Prin 1797, majoritatea locuitorilor Salsigului erau slujitori ai familiilor domnesti din actuala comuna, printre care familia baronului Bornemian si cea a contelui Bethlem. Unul dintre cei mai cunoscuti baroni din zona a fost Blomberg Ludovic, cel care a primit mosia Gardani. Insemnarile despre istoria locului au scos la iveala si alte nume de nobili si nemesi (nobili de rang mijlociu si mic) care au trecut prin comuna: Buda, Mociran, Purcaretan, Cioltean, Lazar, Casan. Niciuna dintre familiile nobiliare enumerate nu mai are astazi urmasi directi in localitate. Casele, in numar de 50-60 la vremea aceea, erau facute din potici, un fel de leasa de gard de nuiele, care serveste la constructia peretilor la casele taranesti, lipite cu lut. Comuna Salsig cuprindea localitatile Manau, Tohat si Gardani. Pe vremea aceea se spunea ca la Gardani este „cuiul vantului”, datorita intersectiei dintre cele doua drumuri judetene de azi. Adriana SZABO adriana@gazetademaramures.ro